Rebeli paşnici, rebeli belicoşi

Nişte „rebeli paşnici” ar fi la lucru aici, potrivit articolului semnat de Karl-Peter Schwarz, care scoate în evidenţă, între altele, ce iritare iscă în România termenul de autonomie.

Autorul semnalează că în Transilvania „renaşte maghiarismul”, că au apărut, „cu sprijinul financiar al Budapestei”, zeci de „centre democratice”, ce le rezolvă localnicilor cele mai diverse probleme, bunăoară angajarea de avocaţi. Aceste centre funcţionează ca o „structură administrativă paralelă” care, pe lângă alte sarcini, reia şi cererile unora şi altora de acordare a cetăţeniei ungureşti.

Autorul aminteşte de vânzarea de către regimul comunist a celorlalţi minoritari din România, în speţă germanii şi evreii, precum şi de cazul diferit al ungurilor. Articolul mai evocă „transilvanismul”, cum, potrivit lui, se numea, în secolul al 19-lea, mişcarea naţională a maghiarilor ardeleni, şi evidenţiază diferenţele dintre secui şi maghiari.

În fine, reportajul apărut în ziarul german consemnează apariţia, acum 5 ani, la Sfântu Gheorghe, a Consiliului Naţional al Secuilor şi descrie activitatea de promovare a autonomiei depusă de acest for, al cărui preşedinte arborează în birolul său harta Ungariei mari. Last but not least, textul semnalează şi pierderea de viteză înregistrată de tot mai criticata UDMR.

Net mai puţin paşnici decât rebelii vizitaţi de Karl-Peter Schwarz s-au arătat cei doi prezumtivi terorişti arabi, între care un cetăţean german de origine libaneză şi un palestinian din Gaza, arestaţi joi de poliţia berlineză. Anchetatorii le-au percheziţionat domiciliile şi moscheea pe care o frecventau şi au confiscat largi cantităţi de substanţe chimice utilizabile în construcţia unei bombe. La trei zile înaintea comemorării celor 10 ani scurşi de la atentatele de la 11 septembrie, subiectul celor doi suspecţi de terorism domină copios mass-media germană.

Frankfurter Allgemeine Zeitung îi asociază de altfel pe tinerii arabi interpelaţi în capitala Germaniei de atentatele de la New York, Washington şi din Pennsylvania, de acum un deceniu. Ziarul reliefează cât de firească e bănuiala că indivizii arestaţi au încercat să marcheze într-un „mod terifiant” această dată de 11 septembrie.

Sigur e, potrivit poliţiei, că ar fi încercat să comită un act terorist, relevă cotidianul din Frankfurt, care trage ca atare două concluzii. Mai întâi, că „Germania continuă să fie ameninţată de terorismul islamist. Iar în al doilea rând, că este obligatorie menţinerea la cote mari a vigilenţei serviciilor de securitate”, fiind „fatal”, conform ziarului, „să se lase garda jos”.

Şi ziarul berlinez Die Welt caută posibilele obiective ale teroriştilor islamişti, amintind de apropiatele zile ale culturii evreieşti din capitala Germaniei, de vizita papei, de peste două săptămâni, precum şi de acest „week-end monumental” comemorând atentatele de la 11 septembrie.

Or „nu există nici o îndoială că inamicii violenţi ai societăţii deschise sunt printre noi şi ne pun în pericol existenţa”, scrie ziarul, care ţine să constate necesitatea dezbaterii deschise a unor chestiuni delicate. „În ciuda tuturor proorocirilor adverse, abordarea deschisă a ideologiei islamismului violent şi a integrării musulmanilor în democraţii şi în societatea germană  n-a otrăvit defel atmosfera, ci a limpezit şi destins climatul social”, opinează cotidianul conservator german.

Aţi comentatori elogiază viteza de reacţie a serviciilor secrete germane. Trimiţând  la „Centrul cultural islamic”, pe care poliţia l-a supus unei percheziţii, Dresdener Neueste Nachrichten se întreabă oare ce fel de cultură se predică la această moschee frecventată de presupuşii făptaşi.

Westdeutsche Allgemeine Zeitung evidenţiază însă rolul cheie pe care-l joacă vigilenţa societăţii. Cei doi n-ar fi putut fi arestaţi „dacă vânzătorii de substanţe chimice achiziţionate de cei doi arabi în cantităţi mari, nu s-ar fi mirat şi n-ar fi alarmat poliţia”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz