1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Recăderea în războaie mai reci sau mai fierbinţi

Petre M. Iancu18 iunie 2013

Dezastrul provocat de apucăturile tiranice ale premierului islamist al Turciei precum şi cel iscat în Siria de refuzul liderului Rusiei de a accepta debarcarea dictatorului, continuă să fie probleme intens dezbătute.

https://p.dw.com/p/18rhj
Putin la summitul G 8 din Irlanda de Nord
Putin la summitul G 8 din Irlanda de NordImagine: picture alliance/Photoshot

Spaţii ample se consacră şi viitorului Cehiei, după demisia unui premier căzut în plasa unor legături erotice soldate cu spionarea ilegală a nevestei sale de către serviciile secrete. În context ziarele germane evidenţiază amploarea la care au ajuns corupţia şi nepotismul în Cehia.

„Erdogan justifică intervenţia poliţiei” sale, titrează, la rândul său, Neue Zuercher Zeitung. Cotidianul elveţian relatează despre tulburările din centrul Istanbulului ocupat de poliţie, despre contra-protestele sutelor de mii de adepţi ai lui Erdogan, despre evacuarea manifestanţilor din parcul Gezi şi blocarea pieţii Taksim, despre grevele generale anunţate de sindicate. Evaluând situaţia, Neue Zuercher Zeitung crede că premierul Erdogan ar putea să plătească un preţ piperat pentru brutalitatea lui.

Mai poate fi luată în considerare aderarea Turciei la Uniunea Europeană în condiţiile războiului ei fierbinte declanşat împotriva unor protestatari paşnici? În privinţa integrării europene a Ankarei părerile comentatorilor apuseni sunt foarte împărţite. Unii, prea puţin lucizi, cred că, dată fiind situaţia, cooptarea Turciei la structurile europene ar fi mai urgentă decât oricând.

Alţii, dimpotrivă, o exclud. Tagespost din Würzburg bunăoară scrie: „Evenimentele din Turcia demonstrează că aderarea (acestei ţări) la UE e imposibilă, fiindcă Europa unită nu poate rezolva problemele Turciei, aşa cum nici aderarea turcească n-ar rezolva problemele Europei”.

Potrivit cotidianului german, ar fi "în interesul Europei ca Turcia să se stabilizeze". Ca atare, ziarul cere occidentalilor să scoată în evidenţă părţile bune ale regimului Erdogan, precum relansarea economică a ţării ori punerea la colţ , în numele democraţiei, a generalităţii turceşti.

Atâta doar că reversul medaliei e oribil. Ziarul Bild consemnează violenţa exercitată de regimul islamist din Turcia împotriva ziariştilor.

Iar Frankfurter Allgemeine Zeitung se ocupă in extenso de preponderenţa celor tineri în revolta contra puterii islamiste, de ameninţările cu intervenţia armată proferate de premierul turc şi de faţetele de "tribun" şi "demagog" ale personalităţii sale. Acelaşi ziar semnalează extrem de controversata numire a unui dubios mogul bulgar la şefia serviciilor secrete ale Sofiei.

În fine, o cantitate impresionantă de cuvinte se publică pe marginea summitului G 8. Care a devenit, în mare parte, un fel de tete-a-tete ruso-american pe tema Siriei. Unul inutil, devreme ce fostul kaghebist din Dresda, Vladimir Putin, n-are de gând să promoveze brusc democraţia, renunţând la susţinerea tiranicului lider de la Damasc.

Or, Bashar el Assad, aliatul Moscovei, a ajuns, după cum relevă Rhein-Zeitung din Koblenz, să fie calificat de-a dreptul, de către „guvernele de la Washington şi Londra drept criminal de război. Dar, pe de altă parte, cum faci să eviţi ca armele occidentale să ajungă în posesia islamiştilor? "Chestiunea siriană e prea complicată spre a putea fi rezolvată în răstimpul scurt alocat de un summit G 8", mai estimează acelaşi ziar.

Rolul Rusiei în sângerosul conflict sirian e şi tema unui editorial apărut în Süddeutsche Zeitung. Sub Vladimir Putin, Rusia şi-ar fi atins „ţelul, de-a deveni un factor important în cel mai sângeros conflict din lume. Rusia se joacă de-a puterea globală. E mai puternică decât oricând de la sfârşitul Războului Rece încoace. Şi, cu siguranţă, e de-o influenţă fără precedent în Orientul Mijlociu”, mai scrie ziarul din München, care crede că SUA nu pot asista pasiv la această deplasare a raporturilor de forţe.

Pe scurt, cotidianul bavarez ne vede reîntorşi la anii 80, la lumea bipolară şi politica superputerilor din finalul Războiului Rece.