Reducerea puterii de atracţie a UE

Care mai semnalează împlinirea unei jumătăţi de veac de la asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, la Dallas, în SUA.

Neue Zuercher Zeitung semnalează în context manifestările cu participarea preşedintelui Obama, organizate în memoria fostului şef al Casei Albe, împuşcat de un comunist în 1963. Nu puţine sunt analizele dedicate junglei de teorii ale conspiraţiei ivite din gloanţele trase la Dallas.

Cele mai convingătoare explică apariţia irepresibilă a acestor teorii din nevoia multor americani de a găsi un sens într-o poveste absurdă, de a raţionaliza inexplicabilul şi de a lămuri motivul pentru care un om de stat tânăr, frumos şi extrem de puternic, poate fi pus la pământ odată pentru totdeauna de plumbul din puşca unui ins insignifiant.

În ce priveşte oprirea, de către Kiev, la insistenţa Moscovei, a pregătirilor în vederea semnării acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europană, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu se mulţumeşte s-o deplângă. Ziarul conservator face tentativa de a discuta la obiect propunerea avansată de liderul pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianucovici, de a se lansa negocieri tripartite cu participarea Rusiei, UE şi Ucrainei.

Or, „dacă ar fi fost o propunere serioasă, ar fi fost avansată mai din timp”, scrie ziarul. Care n-are îndoieli în privinţa instrumentelor folosite de Moscova pentru a îndupleca oficialităţile din Kiev să renunţe la acordul cu occidentalii. Kremlinul s-a folosit în acest scop „de ameninţări, blocade comerciale, precum şi de şicane frontaliere”.

Volksstimme din Magdeburg nu se miră câtuşi de puţin de succesul ruşilor. Care au convins conducerea ucraineană că „relaţiile proaste cu Moscova ar pricinui pagube mai mari Kievului decât nişte raporturi complicate cu Bruxelles-ul. Kremlinul”, mai scrie textual ziarul, „are pur şi simplu atuurile cele mai puternice. Între altele fiindcă livrează iarna gazul care încălzeşte casele ucrainene. Preşedintele Rusiei, Putin, îşi poate freca mâinile de bucurie” conchide ziarul estgerman.

Die Welt lărgeşte perspectiva, introducând dimensiunea istorică. Ceea ce a început în Ucraina, „în 2004, cu revoluţia paşnică împotriva corupţiei şi fraudării de alegeri, un soi de 1989 întârziat implicând emergenţa unei societăţi civile ”, ia sfârşit aici, potrivit cotidianului berlinez.

Unii comentatori consideră că Uniunea Europeană n-ar fi trebuit să condiţioneze acordul de asociere de soarta Iuliei Timoşenko şi de scutirea justiţiei ucrainene de ingerinţe politice. Alţii, că occidentul ar fi ajutat prea puţin Ucraina să scape de presiunile ruseşti.

Frankfurter Allgemeine Zeitung respinge această opinie, puternic susţinută chiar de către conducerea de la Kiev. Ziarul scoate în evidenţă cât de corupt este regimul ucrainean, „devenit notoriu datorită repetatelor încălcări ale propriilor sale angajamente”.

Dar unii editorialişti regretă şi anemia occidentală, în speţă ceea ce Osnabrücker Zeitung numeşte textual "reducerea puterii de atracţie a Uniunii".