Orban şi-a atins deja scopul

"Vreţi ca Uniunea Europeană să impună relocarea obligatorie în Ungaria a cetățenilor de altă naţionalitate decât cea maghiară, fără consimțământul parlamentului?"

Aceasta este întrebarea retorică pusă de guvernul ungar unui număr de aproximativ opt milioane de alegători, duminică. Și, pentru a înţelege toată lumea despre ce este vorba, toată ţara a fost împânzită de postere în care lumea este îndemnată să răspundă cu "NU".

Guvernul vrea să îi convingă şi pe maghiarii care nu votează în mod normal cu Fidesz, partidul premierului Viktor Orban. Un apropiat al acestei formaţiuni politice, istoricul Laszlo Tokeczki, a declarat, recent, la postul naţional de radio din Ungaria: "Feministele, homosexualii, evreii și ateii trebuie să ştie că s-a cam terminat cu ei dacă islamul câştigă". Iar minorităţii rome, deloc foarte iubită, i se sugerează că venirea mai multor refugiați înseamnă diminuarea fondurilor de sprijin social pentru romi.

Actuala campanie a apărut în urma deciziei UE, luată în plină criză a refugiaților, în toamna anului 2015, de distribuire a numărului mare de refugiaţi din țările cele mai afectate - Grecia și Italia - în toate statele Uniunii. Decizia a fost luată cu o majoritate calificată, o măsură neobişnuită, pentru că de obicei deciziile în Consiliu se iau cu unanimitate. Prin urmare a fost ignorată opoziţia a patru state din Europa de Est - România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care au votat împotriva mecanismului suplimentar de relocare a refugiaţilor. Cele patru state vor participa însă la acest mecanism, pentru că sunt obligate de tratatele UE, odată ce au recunoscut rezultatul votului. Asemenea Slovaciei, Ungaria a atacat ordonanţa la Curtea Europeană de Justiţie.

Distribuirea refugiaţilor este până în prezent un dezastru. Dintre cei 160.000 de refugiați care ar fi trebuit să fie redistribuiţi inițial, doar 5000 au primit dreptul de şedere. Ungaria nu a primit nici măcar un solicitant de azil.

"Otrava" migraţiei

Însă pe Orban nu-l interesează doar această decizie a UE, ci esenţialul. Pentru el, migrația este "otravă", o amenințare pentru cultura europeană și o sursă atât pentru terorism, cât și pentru toate celelalte forme de criminalitate.

Dintre toţi liderii europeni, Viktor Orban a fost primul și cel mai vocal adversar al ideii de migrație necontrolată, în forma permisă şi încurajată de cancelara germană Angela Merkel, în septembrie 2015. Iar cuvintele sale au fost urmate de fapte: sute de kilometri de sârmă ghimpată la granița sârbă și croată, menită să țină refugiații departe de Ungaria. Germania a fost pomenită drept exemplu negativ de către oficialii maghiari, care au încercat, astfel, să convingă cetățenii de justețea punctului de vedere guvernamental.

După atacurile din noaptea de Anul Nou petrecute la Köln, când mai mulţi bărbați, în special din Africa de Nord, au agresat sexual femeile aflate la petrecere, Viktor Orban a declarat: "Am patru fiice şi nu vreau ca ele şi alţi copii să crească într-o lume în care se poate întâmpla aşa ceva". Președintele parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, a declarat la rândul său că integrarea a eşuat în Germania, lucru uşor de observat la fotbalistul german de origine turcă Mesut Özil, "care nu intonează imnul Germaniei înaintea meciurilor internaționale".

Dacă acum un an Orban lupta destul de singur împotriva politicilor Angelei Merkel, el a câştigat, pe parcurs, numeroşi susţinători, în principal în Europa de Est, dar şi în altă părţi, inclusiv în CDU, partidul cancelarei germane. Creștin-democratul Michael Stübgen, președintele grupului parlamentar germano-maghiar, a declarat vinerea trecută la Südwestrundfunk că înţelege teama multor maghiari față de migrația necontrolată. Acesta consideră că este în general greşit să forţezi țările europene să accepte refugiați.

Până nu demult, unii politicieni germani au luat în calcul ideea pedepsirii statelor care refuză preluarea de refugiaţi. Rezistența a ajuns însă atât de puternică, încât aproape nimeni nu mai este dispus să accepte cotele de distribuire. Chiar și președintele CE, Jean-Claude Juncker, a declarat acum câteva zile: "Solidaritatea trebuie să fie voluntară. Unele ţări primesc refugiați, altele gestionează frontierele".

Mai multe OZN-uri decât refugiați?

Problema pentru Orban nu este opinia populației, care este în mod clar de partea lui. Sondajele relevă o rată de aprobare de la 80 la sută şi chiar mai mare. Problema lui ar putea fi numărul scăzut de participanţi la referendum. Plebiscitul este valabil numai în cazul în care cel puţin unul din doi maghiari votează.

În cazul în care obține rezultatul dorit, este foarte probabil ca Viktor Orban să se simtă liderul unei mișcări pentru salvarea culturii europene și să se prezinte la Bruxelles în această calitate nou dobândită.

Ce se întâmplă dacă referendumul pică din cauza participării scăzute la vot? Executivul maghiar s-a pregătit şi pentru acest caz. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a declarat că pentru a consolida poziţia premierului este suficient un număr mare de răspunsuri cu "NU". "Referendumul nu poate fi un eşec. Punct".

Campania lui Orban împotriva imigranților nedoriţi pare să fie una de mare succes. În ultimele săptămâni, poliția din Ungaria a arestat, pe zi, maximum o persoană care a încercat să treacă ilegal frontiera pentru a intra în ţară. Anul trecut, Budapesta a acordat azil unui număr de aproximativ 500 de persoane, iar anul acesta se vehiculează o cifră similară. Partidul de satiră "Câinele cu două cozi" a distribuit pliante în marile oraşe din Ungaria în care se spune că un maghiar are mai multe şanse de a întâlni un OZN în timpul vieții sale decât să întâlnească un migrant.

Autor: Cristoph Hasselbach / vd