Referendum constituţional în Turcia

Curtea Constituţională a decis ca cetăţenii să se pronunţe pe 12 septembrie asupra unei reforme de amploare. Actuala constituţie a Turciei a intrat în vigoare în 1982, în urma loviturii de stat a armatei.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au dat undă verde unei reforme constituţionale, cel puţin în linii mari. Ei au respins însă câteva aspecte vizate de adepţii reformei: de pildă, au insistat ca legislaţia privind numirea judecătorilor şi a procurorilor de rang înalt să nu fie schimbată.

Din perspectiva executivului de la Ankara, reforma constituţională e necesară pentru a accelera procesul de democratizare a Turciei şi pentru a o pregăti pentru un viitor european. Şi Comisia Europeană a salutat planurile de reformă, calificându-le drept "pas important în direcţia justă".

Kemaliştii se opun reformei constituţionale

În mod paradoxal, tocmai kemaliştii sunt împotriva schimbării constituţiei - acei adepţi ai fondatorului republicii moderne turce, Kemal Atatuerk, care susţin mereu modernizarea Turciei şi deschiderea ei spre occident. Argumentul lor principal este că reforma constituţională ar pune în pericol independenţa justiţiei.

Partidul kemalist CHP doreşte, la rândul său, o nouă constituţie, fără a explica însă ce trebuie ar trebui schimbat. În schimb, Kilicdaroglu, liderul acestei formaţiuni politice, critică propunerile partidului conservator de guvernământ, AKP:

"Politizarea justiţiei va duce la o scindare profundă a societăţii. Chiar şi după reformarea constituţiei, procurorii vor rămâne sub controlul ministerului de justiţie. Din punctul nostru de vedere, este deci vorba de o continuare a unei constituţii nedemocratice, pe care nu o vom susţine sub nicio formă."

Conflictul dintre cele două tabere are rădăcini mai vechi

Conflictul dintre opoziţia kemalistă şi partidul de guvernământ conservator şi religios AKP are rădăcini profunde: membrii opoziţiei îi reproşează premierului Recep Tayyip Erdogan că ar submina valorile moderne fundamentale ale Turciei, transformând ţara într-o republică islamică. Există nenumărate întrebări care au generat dispute între cele două tabere, de pildă, dacă este admisibil ca un musulman tradiţionalist precum Abdullah Gül să ocupe fotoliul de preşedinte în Turcia.

În problema reformei constituţionale, cetăţenii vor avea ultimul cuvânt. Vicepreşedintele grupului parlamentar al AKP, Kilic, se aşteaptă ca majoritatea să opteze în favoarea modificării constituţiei:

"Sunt convins că opoziţia va avea dificultăţi cu campania ei împotriva reformei constituţionale, pentru că această reformă presupune mai multă libertate şi democraţie, o Turcie mai modernă - ceea ce nu poate decât să fie pe placul cetăţenilor."

Autor: Steffen Wurzel / Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident