Referendumul favorabil din Elveţia asupra liberei circulaţii a persoanelor

Politica Elveţiei favorabilă Uniunii Europene a fost din nou confirmată ieri la referendumul la care 55,95 la sută dintre alegători s-au pronunţat pentru deschiderea pieţii de muncă elveţiene pentru cetăţenii noilor state ce au aderat la Uniune anul trecut.

Nimeni nu s-a aşteptat ca votul să fie atît de clar. Incepînd cu guvernul, apoi prin partide şi sindicate s-a creat un front larg de sprijinitori ai deschiderii, pe care un întreprinzător Johann Schneider Amann a salutat-o cu entuziasm, declarînd : “Sunt cît se poate de bucuros că s-a ajuns la acest rezultat. Suntem o ţară legată de economia externă, cîştingînd fiecare al treilea franc din relaţia cu Uniunea Europeană. Dacă ne vom deschide acum puţin , relaţia cu Europa va fi normalizată, ceea ce va însemna că vom putea investi şi vom putea să ne menţinem capacitatea şi să facem faţă concurenţei“.

Si în cantoanele care au votat împotriva acordurilor de la Schengen, mulţi s-au pronunţat pentru deschiderea pieţii de muncă. O situaţie care se datorează şi faptului că adversari proeminenţi ai aderării la Uniunea Europeană precum membrul în Bundesrat Christoph Blocher au spus de data aceasta DA din motive economice.

Imigraţia în masă, şomajul şi abuzul faţă de sistemele sociale vor fi consecinţa ,au avertizat adversarii deschiderii. Argumentele lor nu au convins după cum se vede. Pe viitor cetăţenii noilor zece sate membre ale Uniunii Europene vor putea concura liber pe piaţa muncii elveţiene, o deschidere care va fi însă controlată şi va avea loc treptat. Se vor adopta de asemenea măsuri corespunzătoare de protejare a salariaţilor faţă de salarii de dumping. Peste 50 la sută din elveţieni s-au prezentat la urne,o participare mare pentru o ţară în care se votează des. Tema Europa îi mobilizează pe cetăţeni. Rezultatul, şi în această privinţă toate părţile sunt de acord, reprezintă o confirmare a aşa numitei „căi bilaterale“, ceea ce înseamnă că în prezent o intrare în Uniuea Europeană nu este dorită, relaţiile economice şi politice strînse fiind clarificate prin acorduri bilaterale. In 2001 ,77 la sută din elveţieni au respins ideea aderării la Uniunea Europeană şi în prezent doar 30 la sută doresc aderarea,potrivit unui recent sondaj. Din 1999 Elveţia a semnat cu Uniunea europeană o serie de acorduri de cooperare sectorială, în domenuul comercial al muncii, al educaţie şi cercetării. Un NU spus deschiderii ar fi pus sub semnul întrebării această cooperare creind o discriminare între vechii şi noii membri ai Uniunii ,greu de acceptat la Bruxelles. In iunie anul trecut elveţienii au aprobat aderarea ţării lor la spaţiul Schengen, care pevede abolirea controalelor la frontiere şi o cooperare întărită în domeniul securităţii ,ca şi acordul de la Dublin care determină ţările competente în materie de solicitare de azil. Partizanii dreptei populiste ai Uniunii democratice de centru,primul partid din Elveţia şi extrema stîngă au mizat pe teama cetăţenilor faţă de pierderea locurilor de muncă, în timp ce partizanii deschiderii au descris avantajele unor debuşeuri economice într-o Europă de est în plină creştere. Pînă în prezent Elveţia a rămas la porţile Europei, prinicpalul ei partener economic.Un lucru este cert. Disputa între promotorii deschiderii şi adversarii ei va continua.