Reforma şi luptele pentru sinecuri

România şi Croaţia ”nu prea stau de partea Uniunii Europene ci de cea a Statelor Unite”, scrie, în dimineaţa vizitei la Budapesta a premierului român Călin Popescu Tărcieanu, cotidianul NEPSZABADSAG, argumentând: ”americanii de la Bechtel construiesc o autostradă în Transilvania şi, în mare taină, se vor ocupa şi de o parte din autostrada ce va coborî pe coasta dalmată, de la Split la Dubrovnik. Şi”, sugerează cotidianul budapestan, ”am putea lărgi perspectiva: iată, generalii americani caută noi fortăreţe, în Bulgaria şi România. Ambele ţări aşteaptă cu picioarele crăcănate militarii americani ce se vor retrage din Germania. Din această perspectivă, Balcanii au un mare viitor”, conchide ziarul liberalilor ungari de stânga.

Temă principală între comentariile zilei se desprinde sentinţa în procesul soldatului Charles Graner, principalul acuzat în cazurile de abuz săvârşite în închisoarea de maximă securitate Abu Ghraib de la Bagdad. BASLER ZEITUNG vede generali americani şi lideri politici spălându-se pe mâini şi se teme că neoconservatorii ar putea denunţa Convenţiile de la Geneva. Ziarul elveţian, ca de altfel şi austriacul SALZBURGER NACHRICHTEN, consideră că se caută ţapi ispăşitori când, de fapt, e greu de crezut că nişte simpli soldaţi pot comite astfel de gesturi de capul lor. AACHENER NACHRICHTEN este şi mai categoric: alături de Graner, cel puţin în banca acuzaţilor şi-ar fi găsit locul şi George W Bush şi Donald Rumsfeld şi chiar ministrul desemnat al Justiţiei Alberto Gonzales. Pentru că, scrie ziarul german, fiecare a contribuit, prin sistematice încălcări ale drepturilor omului, în ultimii ani, la pregătirea terenului pentru fărădelegile săvârşite la Abu Ghraib.

DIE WELT se ocupă de escaladarea violenţei în Orientul Mijlociu. ”Nu doar Israelul ci şi Mahmud Abbas se numărăr printre ţintele celor mai recente atacuri teroriste. Guvernului israelian i se transmite mesajul continuării tensiunilor. De partea cealaltă, lui Mahmud Abbas trebuie să-i fie limpede că, oricât ar promite, nu-i va convinge pe radicali să renunţe la violenţă”. Subiectul revine şi în paginile bulevardierului BILD: ”Reîncepe ritualul criminal al terorismului. Noul preşedinte palestinian ar trebui să demonstreze că are cu adevărat de gând să pună capăt extremismului. Înaintea lui, Arafat nu a reuşit sau nu a dorit să o facă. Acum, conducerea Israelului ar face bine să-şi controleze, o vreme, nervii. Ar trebui să-i ofere o şansă lui Abbas. Dacă nu o va exploata, nimeni, în lume, nu va mai avea voie să conteste dreptul la rzbunare al Israelului”.

Să încheiem cu un articol despre România descoperit în paginile cotidianului oamenilor de afaceri HANDELSBLATT, care observă startul lansat spre reforme al Cabinetului de la Bucureşti, reforme pe care, însă, ”lupta pentru posturi şi sinecuri pare să le tergiverseze”. Ziarul care apare la Düsseldorf apreciază că dinamica politicii româneşti va fi marcată de evoluţia preşedintelui Traian Băsescu – iar HANDELSBLATT enumeră o serie de angajamente electorale pe care noua Putere de la Bucureşti intenţionează să le respecte, la care se adaugă şi eforturile de integrare europeană. Totul se loveşte, însă, de lupta pentru putere, mai ales când în dispută se află posturile de prefecţi – şefii administraţiilor regionale. În material este amintit Partidul Umanist şi remarca preşedintelui Băsescu, în interviul acordat publicaţiei bucureştene Adevărul, interviu care a tulburat apele politice româneşti. HANDELSBLATT aminteşte, în acest context, de precedenta guvernare de centru-dreapta care, la puţin timp de la instalare, a făcut implozie ca urmare a conflictelor interne. Totuşi, în acest moment dispute interne pentru putere se duc şi în tabăra social-democrată, acolo unde bătălia se dă între fostul premier Adrian Năstase, liberal de orientare pro-europeană, şi ex-preşedintele Ion Iliescu, adeptul vechilor fantezii stângiste, conchide ziarul german.