Reforma Justiţiei din nou în criză

Delegaţia Comisiei Europene de la Bucureşti a prezentat rezultatele preliminare ale unui program de reformare a Justiţiei româneşti, finanţate cu fonduri Phare. Implementarea proiectului, realizată cu ajutorul Germaniei, a început în septembrie anul trecut şi va dura doi ani. Programul s-a concentrat pînă acum asupra unui proiect de lege fundamental pentru independenta justiţiei, acela privitor la Consiliul Superior al Magistraturii. Partea română a ignorat însă multă vreme sugestiile experţilor europeni, germani, dar şi francezi şi italieni, redactînd un proiect care pretindea că ţine seama de realităţile româneşti, dar care ţinea Consiliul Superior al Magistraturii pe mai departe la discreţia Guvernului. Obstinaţia aceasta conservatoare a contribuit în mare măsură la criza intervenită la începutul acestui an în relaţia dintre Bucureşti şi Bruxelles şi care a fost rezolvată printr-o remaniere guvernamentală şi prin noi angajamente asumate de pareta română.

Manifestarea de ieri a fost un prilej pentru membrii Delegaţiei europene de a atrage un nou semnal de alarmă. După remanierea de guvern, noul ministru, Cristian Diaconescu, a iniţiat mai multe consultări cu experţi europeni, cu jurişti independenţi şi magistrati şi a promis să ţină seama de toate punctele de vedere. După primele consultări proiectul părea bun şi a fost salutat de presă, întrucît oferea acestui organism dreptul de a administra bugetul şi disciplina în cadrul sistemului judiciar, fără amestecul Ministerului de Justiţie. Ulterior însă Ministerul de Justiţie a făcut un pas înapoi, păstrîndu-şi prerogativa de a administra bugetul. A fost o surpriză neplăcută pentru toţi participanţii la consultări.

Experţii europeni aflaţi în România şi initimizaţi deja cu toate dedesubturile politicii româneşti, au atras şi ei atenţia asupra acestui recul, în aşa fel încît şeful Delegaţiei Comisie europene a simţit nevoia unei reacţii publice mai energice. Jonathan Scheele i-a citat de fapt pe aceşti experţi atunci cînd a spus că există unele neclarităţi cu privire la intenţiile Ministerului de Justiţie de a garanta independenţa sistemului judiciar.

Înainte de remaniere, Rodica Stănoiu atrăgea toate criticile legate de blocarea reformei. Figură nepopulară din cauza intervenţiilor sale făţişe în afacerile judiciare, Rodica Stănoiu putea fi considerată un obstacol în sine, care odată înlăturat, ar deschide calea reformelor. Acum însă se vede mai clar că fostul ministru nu era decît o piesă într-un mecanism mai amplu. Inerţia, opoziţia la schimbare aparţine nu unui singur om, ci unui întreg aparat de putere. Administraţia românească de astăzi are se pare motive să ţină Justiţia sub control şi de aceea, în ciuda insistenţelor europene, se opune unei schimbări de substanţă. Noul ministru al Justiţiei s-a prezentat pe sine ca tînăr tehnocrat reformist, dar, sub presiunea mediului politic în care lucrează, riscă să sfîrşească la fel ca predecesorul său.

Delegaţia Comisiei Europene a avut aşdar în primul rînd intenţia de a trage un nou semnal de alarmă. Justiţia trebuie să fie eliberată din chingile controlului politic, pentru ca lupta împotriva corupţiei să poată şi ea să înceapă cu adevărat. Pînă acum am asisat la un simulacru bine croit, cu arestări spectaculoase şi scene violente, dar fruntaşii politici bănuiţi de rele înclinaţii nu au avut de ce să se teamă.