Reformarea ONU sub presiunea timpului

Punct ochit, punct lovit. Planurile pregătite de Washington par a fi încununate de succes. Statele Unite reuşesc acum să minimalizeze victoriile obţinute de Naţiunile Unite în semnarea protocolului de la Kyoto sau în modul de funcţionare a Tribunalului Penal Internaţional. Peste 500 de propuneri de modificare a planului propus de Annan, la care se adaugă şi menţiunea „Timpul ne presează!”. Ceea ce se şi întâmplă, pentru că, în câteva săptămâni, proiectul va trebui prezentat la summitul dedicat reformării Naţiunilor Unite. Pentru toată lumea este evident însă că fără Statele Unite, cel mai mare finanţator al organizaţiei, deciziile nu vor putea fi luate.

În ultimele luni, guvernul de la Washington, a fost mai rezervat: în iunie a fost prezentat un scurt raport, în care erau citate doar punctele convenabile din planul de reformă propus de Annan. Nimeni nu a fost surprins însă de faptul că nici planurile de dezvoltare la nivel mondial, nici Tribunalul Penal Internaţional şi nici Protocolul de la Kyoto nu au fost menţionate.

Poziţia critică a Statelor Unite faţă de aceste trei teme este de mult cunoscută. Deşi Washington-ul a majorat în ultimii ani bugetul destinat ajutorului pentru dezvoltare, guvernanţii nu vor să îşi asume promisiuni concrete. În mai multe state din America de Nord s-au înregistrat progrese în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, dar nu sunt acceptate cotele prevăzute în Tratatul de la Kyoto. La fel de puţin acceptabil este pentru regimul condus de Bush statutul Tribunalului Penal Internaţional, pentru că acesta ar putea fi folosit de duşmanii declaraţi ai Americii în propria apărare. Şi totuşi, Washington-ul a dat undă verde dezbaterii cazului Darfur la Tribunalul de la Haga.

Dacă Statele Unite ale Americii, cer acum radierea acestor teme din planul de reformă, avem de-a face cu o mişcare tactică: este vorba despre distragerea atenţiei de la propunerile de extindere a Consiliului Permanent de Securitate al ONU şi concentrarea asupra luptei împotriva terorismului şi a neproliferării armelor de distrugere în masă. Acestea două puncte au trecut pe planul secund după propunerile făcute de Kofi Annan.

Diplomaţii din New York urmează acum să analizeze textul planului de reformă paragraf cu paragraf, înainte de a-l supune aprobării în plenul următorului summit. Este puţin probabil însă ca proiectele mileniului, Protocolul de la Kyoto şi statulul Tribunalului Penal Internaţional să fie excluse din proiectul de reformă. O asemenea decizie ar echivala cu un regres, o negare a celor mai mari succese înregistrate de Naţiunile Unite în ultimii ani.

O formulă de compromis ar putea fi accentuarea luptei împotriva terorismului şi interzicerea armelor atomice în paralel cu planurile de reformă ale lui Kofi Annan. Şi astfel, guvernul de la Washington şi-ar îndeplini planurile propuse încă de la început.