1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Reforme în „durerile facerii”...

Rodica Binder11 mai 2006

Sunt zile în care impresia că economia ia aproape complet locul politicii este confirmată de realitate. Azi, majoritatea comentariilor publicate în presa germană focalizează pachetul de reformă a impozitelor şi subvenţiilor asupra căruia cabinetul federal a convenit ieri. Deşi reformată, noua comisie ONU pentru drepturile omului este departe de a satisface exigenţele comunităţii internaţionale. Că România şi Bulgaria nu satisfac pe deplin exigenţele Uniunii Europene faţă de membrii săi este un fapt ştiut. Speculaţiile vizează în special data aderării.

https://p.dw.com/p/B11H
Angela Merkel în timpul declaraţiei guvernamentale
Angela Merkel în timpul declaraţiei guvernamentaleImagine: AP

Prin urmare şi azi apar în presa germană informaţii despre România cu referiri şi la unele aspecte aparent marginale ale actualităţii dar de aceea, nu mai puţin semnificative pentru gradul real al maturizării europene a ţării.

Pentru LEIPZIGER VOLKSZEITUNG pachetul de reforme a sistemului de impozite adoptat în viteză de cabinetul federal constituie o declaraţie de capitulare a marii coaliţii care a ales din nou calea cea mai simplă dar mai puţin eficientă de a reduce muntele de datorii publice al Germaniei, un munte care creşte cu fiecare zi. OFFENBACH POST opinează că lista măsurilor este o colecţie de „otrăvuri” şi crede că în istoria posteblică a Germaniei nici un guvern nu a fost decis să golească într-atît buzunarele contribuabililor precum pare a fi dispus să o facă actuala coaliţie.Din acest motiv morile tribunalului constituţional de la Karlsruhe abia vor prididi cu cu plîngerile. AUGSBURGER ALLGEMEINE observă, făcînd o aluzie şi la spectrul politic al coaliţiei , că aceasta le scoate oamenilor banii atît din buzunarul drept cît şi din cel stîng; după această „orgie a majorării impozitelor” populaţia va ajunge la capătul răbdării crede ziarul german.

În plan internaţional prestigiul Germaniei este în creştere cum o demonstrează alegerea ei în noul consiliu ONU pentru drepturile omului, cu un scor de 154 din 191 de voturi, cel mai bun înregistrat de vreun stat occidental.Decît că şi acest nou gremiu pare a fi tot un tigru de hîrtie constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG devreme ce din el fac parte ţări precum Azerbaigian, Cuba şi China... .Aşa încît „mizantropii de la Minsk şi pînă la Harare vor privi relaxaţi cum ţări precum Cuba şi altele de teapa ei, vor smulge unul după celălalt dinţii acestui mecanism de securitate”. Iar de la Budapesta MAGYAR HIRLAP conchide: ONU a pus lupul paznic la oi.

Nici alegerea noului preşedinte al Italiei nu trece neobservată, părerile fiind ca deobicei împărţite . Procedurile de alegere au fost „nedemne” rezulatul însă este destul de onorabil crede HANNOVERSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG în timp ce NEUE RUHR NEUE RHEIN ZEITUNG apreciază rezultatul drept „ rod al unui sistem de patronaj”.Misiunea noului preşedinte este clară opinează CORRIERE DELLA SERA : el trebuie să pacifice Italia.

Catastrofa umanitară a populaţiei din ţinuturile de autonomie palestiniană este şi ea abordată azi în comentariile presei. SCHWÄBISCHE ZEITUNG crede că dezastrul se datorează Hamas -ului, mişcarea radical islamistă aflată la putere, care refuză să se dezică de terorism.În fond , scrie ziarul citat, nimeni şi nimic nu poate obliga occidentul să coopereze cu teroriştii. Altfel spus - scrie FINANCIAL TIMES - palestinienii ar trebui pedepsiţi că au votat Hamasul .O astfel de pedeapsă contravine însă normelor dreptului internaţional şi aplicarea ei unui popor îngenuncheat, aflat sub ocupaţie, devine o armă imorală.Dacă sistarea în continuare a ajutoarelor va fi menţinută, urmarea va fi colapsul instituţiilor şi prăbuşirea structurilor sociale , ceea ce ar fi catastrofal nu doar pentru palestinieni ci şi pentru israelieni conchide ziarul britanic citat.

Să deschidem şi pachetul de articole consacrate azi României în presa occidentală de limbă germană.

„Nu doresc să fiu amabilă” se intitulează o însemnare apărută în săptămînalul german DIE ZEIT. Este de fapt un „portret” al ministrei române a justiţiei Monica macovei, un amplu articol în al cărui cuprins este citată şi opinia unor membri ai comisiei Uniunii Europene de la Bruxelles: Monica Macovei ar fi „darul făcut de Dumnezeu românilor”.Textul analizează modul în care vajnica apărătoare a drepturilor omului şi dreptăţii duce România înainte pe calea aderării.Este schiţat traseul carierei politice a Monicăi Macovei cît etapele campaniei anticorupţie , eforturile de eliminare din structurile de stat a foştilor securişti şi nomenclaturişti. Articolul menţioenază şi numele Alinei Mungiu Pipiddi care îi dă o mînă de ajutor ministrei justiţiei în lupta împotriva „vechilor structuri” .Portretul se încheie cu un citat care dă expresie convingerii că roata nu mai poate fi dată înapoi şi că în pofida temerilor celor sceptici că actualul guvern reformator ar putea cădea, idee enunţată în cuprinsul articolului, România aparţine Europei şi numărul celor care participă la şi sprijină aceste transformări, este tot mai mare.

Ediţia electronică a cotidianului MÄRKISCHE ALLGEMEINE publică un text intitulat : „Prim- miniştrii landurilor federale ar putea stopa aderarea.” Articolul porneşte de la aşteptata prezentare a raportului de ţară pe 16 mai referitor la Bulgaria şi România. Dar în Bundesrat , camera superioară a parlamentului german , premierii unor landuri care deja şi-au cîştigat reputaţia de adversari ai aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, vor putea „acţiona”.Cu toate acestea , opinează unii lideri creştin democraţi , există o reţinere în a spune NU, deşi aderarea în momentul de faţă ar fi un „act ireposnabil” este de părere Herbert Reul fost secretar general UCD în cel mai mare land federal, Rhenania de Nord Westfalia.Mai există însă şi piedici externe: din două ţări membre ale Uniunii cu pondere în familia celor 25, s-ar putea ivi pericolul unei stopări a primirii celor două state din sud - estul Europei.Este vorba de Franţa şi Olanda , de Jacques Chirac şi de premierul olandez Jan Peter Balkenende care au anunţat că vor da ascutlare „vocii poporului” .Sunt exact ţările în care proiectul constituţiei Uniunii Europene a eşuat. Articolul apărut în MÄRKISCHE ALLGEMEINE se încheie pe un ton consolator:dacă nu în 2007 cel tîrziu în 2008 cele două ţări vor intra în Uniunea Europeană – după cum stă scris în tratatul de aderare.Din acest motiv , autorul articolului crede că astfel de tratate nu ar mai trebui încheiate pe viitor.

Cotidianul DIE PRESSE consacră problematicii aderării un spaţiu editorial respectabil .Comisia europeană îşi demonstrează talentele de jongelur în aceste zile cînd în discuţie se află primirea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană.Deocamdată toate „farfuriile aruncate în sus încă nu au fost prinse”. Cu puţine zile înainte de 16 mai, data la care va fi prezentat „raportul de ţară” demersul comisiei devine lizibil:va fi adoptată o decizie care nu va fi definitivă ci va lăsa deschise ...alte opţiuni.

De semnalat apariţia tot azi în paginile ediţiei internaţionale a cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG a unui reportaj consacrat tradiţiilor culturale germane din Transilvania după exodul germanilor. Intitulat „Ţiganii saşi din Weilau” ,( Uila) reportajul se opreşte asupra unui miracol: ţiganii sedentari din localitatea transilvană sunt cei care au adoptat limba şi religia... saşilor emigraţi.

In sfîrşit , deşi aparent marginale, alte două aspecte ale realităţii româneşti sunt surprinse în paginile publicaţiilor occidentale azi: comunitatea evreiască din România este neliniştită din cauza campaniei antisemite dezlănţuite de Ion Coja, se poate afla din paginile publicaţiei semestriale de istorie sud- est europeană, în care William Totok semnează un articol despre acest subiect. Portalul austriac OÖN de ştiri dezvăluie în baza unor cazuri concrete , carenţele grave în îngirjirea şi asistenţa handicapaţilor.