Refugiaţi 'cazaţi' în arestul poliţiei

De ani de zile, organizaţiile non-guvernamentale atrag atenţia asupra situaţiei deplorabile a lagărelor elene. Cu toate că noul Guvern de la Atena a promis, în toamna anului 2009, că va lua măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor, situaţia s-a înrăutăţit - susţine Amnesty International. Grecia nu este pregătită să facă faţă numărului din ce în ce mai mare de persoane care se refugiază pe teritoriul elen.

În ultimii doi ani, în Grecia au cerut azil circa 40.000 de refugiaţi. Mare parte dintre aceşti oameni au fost trimişi în lagărele de pe insule. În ianuarie 2010, reprezentanţii Amnesty International au vizitat doi refugiaţi pe care poliţia îi ţinea închişi, de trei luni de zile, în celulele pentru deţinuţi.

Solicitanţii de azil s-au plâns că îngrijirea medicală lasă de dorit, că lumina din celule este insuficientă, că accesul la toalete le este limitat. Şi că se plictisesc. În propria apărare, autorităţile elene au susţinut că urma să se stabilească naţionalitatea celor doi refugiaţi. Câteva săptămâni mai târziu, după depunerea cererilor de azil, persoanele în cauză au primit documente redactate în limba greacă.

Cazul celor doi refugiaţi demonstrează că, după standardele Naţiunilor Unite şi cele ale Uniunii Europene, procedurile nu au fost întocmai respectate. Documentele emise trebuiau să fie într-o limbă pe care să o înţeleagă şi solicitanţii de azil. Sau aceştia ar fi trebuit să aibă la dispoziţie un traducător. Arestarea şi detenţia sunt posibile numai din cauze bine întemeiate sau în cazuri de excepţie.

"Din cercetările noastre reiese că Grecia îi arestează sistematic. Autorităţile nu verifică fiecare caz în parte; nimeni nu se interesează dacă o persoană are nevoie de protecţie, dacă suferă de vreo boală, dacă femeile sunt gravide sau dacă printre refugiaţi este şi vreun minor", susţine Anneliese Baldaccini, de la Amnesty International.

Organizaţia a mai menţionat şi cazul unui adolescent din Afganistan. Poliţiştii care l-au chestionat nu l-au crezut că este minor şi i-au atribuit o altă naţionalitate cu toate că unul dintre oamenii legii vorbea atât engleză, cât şi arabă - susţine băiatul. În cazul persoanelor majore, expulzarea poate fi realizată mult mai uşor.

Prin eforturi diplomatice, dar şi prin lansarea de avertismente, Comisia de la Bruxelles încearcă să atragă atenţia Greciei asupra respectării standardelor europene. La însărcinarea Guvernului elen, o comisie urmează să prezinte în vara aceasta un set de recomandări privind politica pentru refugiaţi.

Autori: Christoph Prössl, Claudia Ştefan
Redactor: Cristian Ştefănescu