1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Regizorul acestor alegeri israeliene? Hezbollah

Petre Iancu29 mai 2007

Observatorii privesc cu atenţie spre scena politică israeliană, unde s-a amînat decizia privind alegerea unui nou lider laburist. Scrutinul e regizat din umbră de spectaculosul succes înregistrat de gruparea teroristă şiită Hezbollah în confruntarea de anul trecut cu statul evreu.

https://p.dw.com/p/B1CU
Ehud Barak (aici în iulie 99) ar vrea să revină la cîrma laburiştilor israelieni şi a guvernului de la Ierusalim
Ehud Barak (aici în iulie 99) ar vrea să revină la cîrma laburiştilor israelieni şi a guvernului de la IerusalimImagine: AP

Partidul israelian al muncii îşi caută lider. Actualul ministru al apărării, Amir Peretz, care a preluat cîrma laburiştilor acum un an şi jumătate fusese discreditat de jalnica sa prestaţie în timpul războiului din vara trecută cu organizaţia teroristă şiită, proiraniană şi prosiriană, Hezbollah. Ca atare, laburiştii israelieni l-au pedepsit sever, cedîndu-i, în scrutinul intern de partid derulat duminică, doar 22 la sută din voturi.

Împotriva lui au candidat doi mari „foşti”. Ex-premierul Ehud Barak, ultimul şef de guvern laburist al statului evreu şi-a adjudecat cel mai mare număr din voturi, în speţă 35 la sută. Alături de el şi de Peretz a concurat pentru favorurile socialiştilor israelieni fostul şef al serviciului secret intern, Ami Ayalon, un exmarinar şi comandant de forţe navale. Atît Barak cît şi Ayalon au fost siliţi să se despartă de posturile lor înalte la finele deceniului trecut.

In ce priveşte scurtisimul episod Amir Peretz, actualul ministru al apărării şi reprezentant al stîngii s-a distins doar prin succesul său, deloc remarcabil, de a-l fi debarcat acum un an şi jumătate pe Shimon Peres, marele maestru al longevităţii de pe scena politică israeliană. Or, Shimon Peres nu-şi mai aminteşte nici el însuşi cînd a cîştigat ultimul său scrutin.

Intrucît în consultarea internă, laburistă, nici unul din candidaţi n-a reuşit să strîngă peste 40 la sută din voturi, bătălia rămîne pe moment deschisă. Ea se va tranşa în turul de balotaj de la 12 iunie. Deznodămîntul luptei dintre Ehud Abarak şi Ami Ayalon, care a obţinut 30 de procente din sufragii, mai puţin cu 5 la sută faţă de rivalul său, se va produce probabil în funcţie de un singur mare criteriu: credibilitatea candidaţilor în domeniul garantării securităţii statului evreu. Ca fost şef de guvern şi al statului major al armatei israeliene, Barak deţine în principiu două atuuri în plus faţă de fostul director al contraspionajului intern.

„Pe cine vreţi pe timp de război? Doar eu îl voi putea înfrînge pe Netanyahu”, s-a întrebat retoric, şi a răspuns instantaneu la propria sa întrebare, generalul în retragere Ehud Barak, trimiţînd la şansele electorale ieşite din comun ale liderului dreptei israeliene.

Beniamin „Bibi” Netanyahu e unul dintre cei mai virulenţi critici ai manierii în care exectvul israelian a gestionat criza iscată de cel de-al doilea război libanez, şi în special de incapacitatea forţelor statului evreu de a opri bombardarea cu rachetele lansate din sudul ţării vecine de gruparea şiită Hizbolah. Ca atare, popularitatea lui Netanjahu, aflată timp îndelungat într-un con de umbră deasă a sporit sensbil în ultima vreme, sondajele indicîndu-l pe moment pe liderul drepei şi al opoziţiei israeliene ca favorit al unui viitor scrutin legislativ.

De altfel, experienţa politică şi militară a lui Barak, care l-a învins, ce-i drept, pe Netanjahu, în alegerile din 1998, nu e cîtuşi de puţin ireproşabilă. Pentru că Barak a regizat intempestiva retragere a forţelor israeliene din sudul Libanului. Retragerea din anul 2000, efectuată fără ca Israelul să obţină vreo compensaţie a fost urmată de întărirea considerabilă a extremiştilor şiiţi susţinuţi în sudul Ţării Cedrilor de regimurile de la Teheran şi Damasc. Încît sursa problemelor apărute anul trecut în litigiul cu Hezbollah trebuie căutate în propriile sale decizii şi în administraţia pe care a condus-o el însuşi. Totuşi, Barak afirmă că ar fi învăţat din greşile pe care le-a comis în trecut.

La rîndul său, Ami Ayalon încearcă să strîngă puncte militînd pentru desprinderea partidului laburist din alianţa guvernamentală cu formaţiunea de centru Kadima a actualului premier israelian, Ehud Olmert. Dar fostul şef al serviciului secret intern nu dispune de o experienţă politică de care să se poată ţine cont. Ca deputat laburist a pătruns în parlament abia anul trecut. Incît Aayalon riscă să piardă scrutinul de balotaj intern de la 12 iunie. Ceea ce alimentează speranţele actului prim-ministru Olmert de a supravieţui politic, alături de Ehud Barak, catastrofei raportului independent care l-a condamnat recent, fără drept de apel, pentru gravele sale contraperformanţe în războiul libanez de acum un an.