Relaţia dintre Guvern şi Biserică se răceşte

Biserica ortodoxă a cerut Guvernului să revină asupra ordonanţei din vară. În memoriul semnat de vicarul patriarhal Constantin Pîrvu, conducerea Biserici Ortodoxe îşi exprimă nemulţumirea pentru soluţia care a fost adoptată, cerînd să se revină la practica de pînă acum şi care restrînge accesul la Justiţie al greco-catolicilor. Un decret lege din 1990 impunea ca rezolvarea litigiilor dintre cele două Biserici să se facă în afara sălilor de tribunal, în cadrul unor comisii mixte, prin înţelegeri amiabile. Ani de zile aceste comisii au tergiversat de fapt restituirea lăcaşelor de cult confiscate de la greco-catolici. O chestiune simplă de drept civil a fost tratată în temeni istorici şi teologici. Biserica ortodoxă a negat legitimitatea Bisericii Unite, de vreme ce ea apăruse în veacul al 18-lea ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra românilor din Transilvania. Regimul comunist a interzis Biserica greco-catolică încercînd să taie legăturile românilor cu Vestul şi a dăruit Bisericii Ortodoxe toate lăcaşele confiscate, cimentînd o complicitate care durează pînă astăzi. În opinia conservatorilor din sînul BOR, comuniştii, chiar fără ştie, au reparat o nedreptate istorică, readucîndu-i pe românii credincioşi în matca firească.

Partidul condus formal sau informal de Ion Iliescu a fost garantul păstrării status quo-ului şi protectorul Bisericii Ortodoxe în litigiul său cu greco-catolicii. După anul 2000 s-a schimbat ceva esenţial. PSD s-a angajat să încheie negocierile de aderare la UE şi în consecinţă se vedea nevoit să elimine toate discriminările existente. Relativ tîrziu, adică abia în vara acestui an, Guvernul Năstase a dat o ordonanţă care permite greco-catolicilor să facă apel la justiţie atunci cînd negocierile cu ortodocşii nu mai duc nicăieri.

Guvernul social-democrat preocupat să satisfacă exigenţele mai generale ale integrării europene şi-a astupat urechile la vocea Bisericii Ortodoxe. În opinia Guvernului se oferise Bisericii nenumărate alte compensaţii. De asemenea imperativul politic imediat impunea autorităţilor de la Bucureşti o atitudine mai deschisă faţă de Biserica Catolică. Marţi preşedintele Ion Iliescu va începe o vizită în Italia prilej cu care se va întîlni cu Papa Ioan Paul al II-lea, precum şi cu Secretarul de stat al Sfîntului Scaun, cardinalul Angelo Sodano. Situaţia Bisericii Unite cu Roma nu va lipsi din discuţie.

Am putea spune aşadar că Guvernul social-democrat a trădat alianţa tradiţională cu Biserica Ortodoxă, din motive politice mai înalte. Greco-catolicii ar putea fi beneficiarii imediaţi ai acestui gest de oportunitate politică, dar consecinţele sînt mai ample. S-a creat o fisură în sistemul exercitării puterii, care a presupus o legătură strînsă între stat şi Biserica Ortodoxă. Există mai multe semne că această alianţă este pusă serios la încercare. Poziţiile publice vehemente ale arhiepiscopului Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, care revendică restituirea in integrum a proprietăţilor bisericeşti, în dauna statului şi a clienţilor săi, contrazice net atitudinea de pînă acum a Bisericii Ortodoxe. Există aşadar o dublă mişcare. Pe de o parte statul tinde în virtutea integrării europene să se distanţeze oarecum faţă de Biserica Ortodoxă, iar pe de altă parte în sînul acestei Biserici, dominate de conformism, apare o mişcare de emancipare faţă de stat.