Relaţiile germano-israeliene, în contextul vizitei preşedintelui german Gauck în Israel

Preşedintele Joachim Gauck vine din fosta RDG, ţară care nu avea relaţii oficiale cu Israelul. Guvernul din Berlinul de Est se declara "stat antifascist" şi nu considera că are vreo legătură cu regimul nazist şi, prin urmare, nicio responsabilitate faţă de poporul evreu. Pentru Germania de Vest însă, solidaritatea cu statul israelian a devenit fundament al politicii sale.

Solidaritate la nivel înalt

Deja primul cancelar federal de după război, Konrad Adenauer, s-a străduit să întreţină relaţii bune cu statul evreu înfiinţat în 1948. În 1953, Adenauer a semnat împreună cu întemeietorul statului Israel, David Ben Gurion, tratatul de reparaţii post-război. Din 1965 au fost demarate oficial relaţiile diplomatice bilaterale. Astăzi, Germania este unul din aliaţii cei mai importanţi ai Israelului.

Cancelarul Angela Merkel a declarat chiar securitatea Israelului drept obiectiv al statului german. Cetăţenii germani sunt însă mai puţin impresionaţi de aceste evoluţii politice, iar imaginea Israelului s-a deteriorat în ochii acestora. Într-un sondaj de opinie al săptămânalului "Stern", 59% din cei intervievaţii consideră Israelul o ţară agresivă. Numărul celor care cred astfel a sporit cu 10% în ultimul deceniu. Două treimi din germani consideră că Israelul îşi urmăreşte interesele fără să ţină seama de celelalte popoare. Doar 36 de procente au declarat că statul Israel le este simpatic, cu 10% mai puţin decât în urmă cu trei ani. 13% contestă chiar dreptul de existenţă al Israelului.

Prietenie şi distanţare

"Între Germania şi Israel nu există prietenie", conchide dur istoricul din München Michael Wolffsohn. Din 1981, cele două state s-au distanţat tot mai mult iar sondajele recente o dovedesc, a spus recent istoricul în timpul unei dezbateri la Berlin. După războiul de şase zile din 1967, Israelul s-a bucurat în Germania de o imagine deosebit de bună. Aceasta a avut de suferit după războiul de Yom-Kippur din 1973. Relaţiile bilaterale au fost afectate serios în 1981, când planul Germaniei de a livra armament Arabiei Saudite a declanşat o polemică dură între premierii de atunci, israelianul Menachem Begin şi germanul Helmut Schmidt. Astăzi, Israelul este în opinia publică germană unul din statele cele mai puţin iubite, este de părere Wolffsohn.

În principal tinerii germani se distanţează de statul evreu. Ei nu se mai văd responsabili pentru rănile istorice provocate de Germania poporului evreu, dar rămân interesaţi de această ţară.

Interes ridicat şi critici

Istorica germano-israeliană Tamar Amar-Dahl ştie acest lucru din proprie experienţă. Ea predă istoria Israelului la Universitatea Liberă din Berlin şi nu se poate plânge de audienţă scăzută.

"Interesul pentru Israel în rândul studenţilor germani este foarte mare", spune ea într-un interviu pentru DW. "Israelul are ceva fascinant pentru germani, ceva misterios, care este greu de descifrat." Preocuparea faţă de Israel înseamnă pentru studenţi şi confruntarea cu perioada de oprimare a evreilor, cu suferinţele acestora şi cu istoria comună germano-israeliană. Israelul se doreşte a fi interpretat drept un proiect politic naţional, a cărui reuşită contribuie la reducerea sentimentului de vinovăţie pentru faptele comise împotriva evreilor".

"Totuşi, proiectul sionist a eşuat, la 70 de ani după Shoah. Statul evreu nu poate să ofere siguranţă cetăţenilor săi", conchide istorica. Ea notează că această impresie s-a propagat între timp şi în Germania. "Lumea înţelege că politica lipsită de perspectivă a Israelului a contribuit la situaţia din prezent." Germanii ar fi confruntaţi cu o dilemă: ei trebuie să încerce să combine sentimentul de vinovăţie faţă de Israel cu criticile la obiect, aduse actualei politici a Ierusalimului.

Doamna Amar-Dahl nu vrea însă să vorbească despre o "relaţie normală între Germania şi Israel". Ea spune că acest lucru nu a fost posibil, din cauză că faptele comise de germani împotriva evreilor au fost mult prea radicale şi monstruoase.

Submarine şi o poezie

Totuşi, la aproape 70 de ani de la sfârşitul războiului, relaţiile oficiale germano-israeliene sunt bune şi stabile. Din 2008 au loc regulat consultări interguvernamentale între cele două ţări, care se desfăşoară alternativ, la Berlin şi Ierusalim. În UE, Germania joacă rolul de reprezentant al intereselor Isrelului. Statul german este bine văzut în Israel şi ca furnizor de armament. În urmă cu câteva săptămâni, marina israeliană a achiziţionat al patrulea submarin militar din clasa Delfin, produs în Republica Federală. În total, Israelul a comandat în Germania şase submarine nucleare. Fiecare costă până la 500 de milioane de dolari şi este cea mai scumpă armă a Israelului. O parte din costuri este suportată de Germania, care a dăruit de altfel Israelului primele două submarine, subvenţionând totodată cu mai multe sute de mii de euro construcţia celorlalte.

Livrarea de submarine a constituit aparent şi unul din motivele pentru care scriitorul german Günter Grass şi-a exprimat într-un poem controversat îngrijorarea cu privire la tensionarea situaţiei în Orientul Mijlociu. Deţinătorul premiului Nobel pentru Literatură a criticat politica statului evreu în poezia publicată în aprilie în mai multe ziare germane şi internaţionale. Principalul reproş: ameninţările de atacare a Iranului proferate de autorităţile israeliene.

Poemul lui Grass a stârnit un val de indignare. Guvernul israelian l-a declarat pe scriitorul german persona non grata. Pentru preşedintele german Gauck, care luni îşi începe vizita în Israel, şi acesta ar putea fi un subiect de discuţie pe ordinea de zi.