Relaţiile transatlantice sunt din nou marcate de neîncredere

PFORZHEIMER ZEITUNG salută în context decizia magistraţilor europeni, evidenţiind: „Nimeni nu poate împiedica SUA să solicite informaţii cu privire la pasageri. Dacă acestea nu sunt puse la dispoziţie, America poate refuza acordarea vizei de intrare. Această condiţionare este însă în fapt şantaj, un şantaj căruia Bruxelles-ul ar trebui să-i spună pe nume atunci când va relua negocierile cu administraţia americană. UE nu are voie să renunţe la principiile sale de dragul disproporţionatelor cereri americane în domeniul securităţii. Pe cât de hotărât doreşte administraţia americană să-şi apere ţara, pe atât de decisă trebuie să fie UE în privinţa protejării drepturilor cetăţenilor săi.”

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în schimb, exprimă unele dubii cu privire la motivul interzicerii transferului de date. Pe prima pagină a ziarului menţionat se arată: „ Curtea Europeană de Justiţie a invalidat Acordul cu Statele Unite privind transferul transatlantic de informaţii, apreciind că nu există baza juridică necesară pe fundalul hăţişului de acorduri şi recomandări europene. Curtea Constituţională germană, în schimb, a considerat că dreptul cetăţenilor la autodeterminare în privinţa datelor lor, oricât ar fi de insignifiante, atârnă mai greu în balanţă decât abstracta luptă împotriva teroriştilor islamişti. Din acest punct de vedere, deocamdată cel puţin, nu este clar ce importanţă acordă judecâtorii europeni protecţiei datelor.”

Analizând aceeaşi temă, Ziarul HEILBRONNER STIMME îşi face griji cu privire la posibilele repercursiuni ale deciziei europene. „Comisia Europeană, de care depinde totul acum, are două posibilităţi”, se arată în comentariu, „şi ambele sunt cu cântec. În prima variantă, europenii adaptează propria lor bază juridică solicitării americane, ceea ce ar aduce atingere protecţiei datelor. În cea de-a doua Comisia reia pe o bază nouă negocierile cu Washingtonul - o variantă care nu ar entuziasma administraţia Bush , cunoscută fiind poziţia sa fermă în materie de legislaţie antiteroristă.”

Posibilele urmări ale refuzului european preocupă şi cotidianul MAIN ECHO, care reliefează: „Problema ar putea fi discutată şi la alt nivel, şi anume între Statele Unite şi fiecare guvern european în parte. Nu se poate exclude nici posibilitatea ca fiecare companie de zbor care efectuează curse în America să se înţeleagă de sine stătător cu serviciile americane de securitate. Orice altceva ar prelungi şederea în faţa ghişeelor americane a fiecărui pasager sosit de pe celălalt mal al Atlanticului.”

Ziarul liberal spaniol EL PAIS conchide: „Administraţia Bush este privită la nivel mondial cu mult mai mare neîncredere decât cu câţiva ani în urmă. Atunci când va relua tratativele, UE va trebui să se asigure că Statele Unite protejează cu adevărat datele obţinute. Prin decizia sa, Curtea Europeană de Justiţie a evidenţiat, fără să vrea, principala problemă existentă, şi anume neîncrederea ce domneşte în relaţiile transatlantice.

Schimbare de temă: Referitor la masacrarea unor civili irakieni din oraşul Haditha, de către militari americani, ziarul conservator ungar MAGYAR NEMZET notează: „Torturarea deţinuţilor de la Abu Ghraib şi baia de sânge de la Haditha erau deja previzibile o dată cu pătrunderea armatei americane în Irak. Răspunderea pentru astfel de grozăvii nu le revine însă numai celor care, din sadism sau dintr-o incorectă evaluare a situaţiei, deschid în toiul luptei focul asupra civililor. Se ştie de când e lumea că astfel de cazuri însoţesc practic în mod natural orice război. Trupele nu traversează însă niciodată apele Rubiconului din proprie iniţiativă... Cei care au pus la cale actualul război sunt oameni în carne şi oase, numele lor fiind cunoscute întregii lumi.”