La Bucuresti pluteste înca incertitudinea asupra noii formule guvernamentale. Dupa numirea celor 3 viceprim-ministri, se asteapta o schimbare si în domeniile vizate de observatiile Uniunii Europene. Purtatorul de cuvînt al partidului de guvernamînt Dan Matei Agathon nu a confirmat, dar nici nu a infirmat posibilitatea unor schimbari. Exista însa certe framîntari, cu atît mai mult cu cît toata lumea stie, desi nu o spune, ca daca va fi o schimbare atunci ea ar trebui operata în primul rînd la Justitie. Sînt trei rapoarte consecutive ale Comisiei Europene care semnaleaza imixtiunile ministrului Rodica Stanoiu în afacerile judiciare, ba mai mult avertizeaza asupra regreselor înregistrate în domeniul Justitiei. Dintr-o politete, gresit înteleasa la Bucuresti, nimeni nu a spus la Bruxelles: "Schimbati-l pe ministrul de Justitie!", dar aluzia era transparenta. Legile trimise în parlament de ministrul de Justitie s-au dovedit a fi rau intentionate si acum dupa avertismentul mai ferm formulat la Bruxelles si Guvernul a fost constrîns sa admita acest lucru. În interiorul PSD se vorbeste despre posibilitatea sau oportunitatea unei schimbari la Justitie, dar pe de alta parte se presupune ca Ioan Talpes va avea tocmai rolul de a redirija procesul de reforma în domeniu. Generalul Talpes a fost numit vice-premier fara portofoliu, dar cu atributii privind domeniile cele mai delicate, Justitie, administratie si integrare europeana. La Bucuresti lumea avizata a fost neplacut surprinsa. Un fost sef al serviciilor secrete dintr-o perioada politica controversata a României, are acum misiunea de a impulsiona negocierile cu UE. Purtatorul de cuvînt al PSD, care anticipase o astfel de observatie, a replicat ca si Vladimir Putin a fost kaghebist si ca important este sa fii patriot si sa-ti respecti partenerii occidentali. Modelele politice ale Guvernului de la Bucuresti par sa se afle în Rasarit si nu în Occident. Oricum valorile civile nu sînt prea admirate la vîrful politicii românesti.
Nu putem însa ignora ipoteza ca fostul consilier al peresedintelui Iliescu a fost introdus în Guvern tocmai pentru a impulsiona anumite transformari. În definitiv s-a vazut în toti anii din urma ca serviciile secrete au controlat mereu ritmul schimbarilor, ca au pus frîna sau dimpotriva au apasat pe acceleratie atunci cînd viziunea si interesele lor au coincis cu directia prooccidentala. Asadar am putea astepta cu adevarat o schimbare de ritm, dar întrebarea care se pune este daca nu cumva va avea de pierdut chiar spiritul democratiei românesti. Ar fi ca si cum în România reforma se face la ordin. S-a vazut doar ca si C.V. Tudor s-a schimbat peste noapte uimindu-si proprii simpatizanti, care nu mai stiu ce sa înteleaga. Din admiratori ferventi ai maresalului Ion Antonescu aderentii avizati ai PRM, dar si cei din PSD, au devenit subit acuzatorii sai cei mai categorici. Sînt transformari, care chiar daca sînt în bine, dau de gîndit. Potrivit logicii democratiei occidentale o directie gresita în politica se schimba prin alegeri, prin înlocuirea unui partid cu alt partid. În România directia s-a schimbat la ordin în cadrul aceluiasi partid.
Revenind însa la subiectul nostru strict, reforma în Justitie nu poate fi luata în gluma. Probabil ca sub aspect legislativ, sub efectul constrîngerilor, vor fi aduse modificarile asteptate sau o macar o parte dintre ele, dar mai exista aici si o alta miza. E vorba de numirea, pe viata de asta data, a judecatorilor la Înalta Curte de Justitie si de Casatie. Asa încît prevad un compromis. Uniunii Europene i se va oferi ceea ce asteapta, adica niste legi mai bune, dar selectia cadrelor va urma vechile reguli de clan politic.