Remus Cernea pune la încercare legea electorală

Remus Cernea şi-a depus pentru prima dată candidatura la începutul anului în Colegiul 1 din Bucureşti, acolo unde principalii competitori erau Radu Stroe de la PNL şi Honorius Prigoană de la PDL.

Candidatura lui Cernea din partea Partidului Verde a fost respinsă de Biroul Electoral de Circumscripţie, în virtutea legii electorale. Potrivit legii, în alegerile parţiale nu pot candida independenţii şi reprezentanţii partidelor care nu au trimis nici un reprezentant în Parlament la alegerile generale. Altfel spus, legea consideră că locurile din Parlament sînt, întrucîtva, rezervate.

Logica ciudată a legii derivă – ca şi în alte situaţii nefireşti – din faptul că alegerile în colegii uninominale sînt combinate cu repartizarea proporţională a mandatelor. Este limpede însă că această prevedere a legii nu poate fi justificată din perspectiva drepturilor şi libertăţilor civile. De altfel, destule persoane bine avizate şi cu competenţe în dreptul constituţional au apreciat, la vremea respectivă, că legea este injustă. Chiar şi competitorii politici, deşi nu au suspendat procesul electoral, au admis că legea este defectuoasă.

Remus Cernea a contestat decizia Biroului Electoral în Justiţie şi a invocat o excepţie de neconstituţionalitate care nu a fost admisă. S-ar putea spune de aceea că, în acest moment, nu mai există în România nici o instanţă care ar putea să-i dea dreptate lui Remus Cernea. Este adevărat că decizia Curţii Constituţionale nu a fost luată în unanimitate, dar acest fapt nu poate întemeia o contestaţie, punînd cel mult în evidenţă failibilitatea deciziei şi lăsînd mai multe speranţe cu privire la viitor.

De data aceasta, preşedintele Partidului Verde s-a înscris în lupta electorală din Colegiul 19 ca independent. Remus Cernea nu îşi face iluzii, după cum însuşi explică într-o scrisoare recentă, dar şi-a propus să pună legea la încercare sub toate aspectele. Dacă în ianuarie i s-a respins candidatura din partea unui partid neparlamentar, de data aceasta i s-a respins ca independent. El îşi propune de fapt să adune cît mai multe argumente pentru a demonstra „că alegerile din România după 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 nu sunt democratice şi pluraliste".

În scrisoarea postată pe site-ul său personal, Remus Cernea ajunge la concluzii şi mai severe : „În mod ironic, scrie el, aceste alegeri parţiale seamănă izbitor cu cele care se organizau în perioada comunistă cînd pe buletinele de vot, pentru primării spre exemplu, figurau cîte doi candidaţi ai partidului unic, iar cetăţenii aveau formal de unde alege".

Procesul intentat de Remus Cernea în ianuarie îşi urmează cursul la Tribunalul Bucureşti, dar după ce Curtea Constituţională i-a respins excepţia de neconstituţionalitate, nu mai are nici o şansă să cîştige. Verzii se pregătesc însă ca după epuizarea tuturor etapelor procesuale în România să se adreseze la CEDO. Noua sa candidatură în Colegiul 19 a avut doar ca scop să provoace legea electorală să-şi dezvăluie toate precarităţile şi totodată să păstreze cazul viu în atenţia opinie publice.

În ciuda faptului că, în general, lumea îi dă dreptate, Remus Cernea nu se bucură de o presă receptivă din cauza faptului că militează împotriva influenţei publice a Bisericii Ortodoxe. Dar problema pe care candidaturile sale succesive o pun, nu are nici o legătură cu opţiunile sale politice. E vorba în esenţă de o restrîngere nefirească a drepturilor electorale, care poate afecta pe oricine.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Rodica Binder