Renunţări necesare

Autorităţile româneşti au fost nevoite, a contre coeur, cum ar spune francezii, să semneze un Tratat de frontieră cu fosta provincie Basarabia. De aproape 20 ani Bucureştiul refuză un astfel de tratat cu o argumentaţie care a lăsat loc la multe speculaţii. Dar chiar şi după semnarea Tratatului, francezii au atras atenţia că România ar putea fi prea permisivă la frontierea ei răsăriteană.

În jurul acestui subiect a avut loc o polemică destul de ciudată. Dacă francezii au ridicat îndoieli cu privire la ermetizarea frontierei cu Republica Moldova, bazându-se mai puţin pe fapte cât pe declaraţii politice, preşedintele Traian Băsescu a părut să uite ce a declarat el însuşi. „Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov ?” se întrebase retoric preşedintele Traian Băsescu.

Or, astăzi preşedintele susţine că francezii suferă de o gravă amnezie de vreme ce ignoră că România a recunoscut frontierele actuale prin Tratatul de la Paris din 1947. Atâta doar că acel Tratat consfinţea nu doar împărţirea lumii în zone de influenţă, ci, implicit şi consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov.

Francezii nu ignoră desigur prevederile Tratatului de la Paris, dar au găsit în declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu un excelent argument pentru a-şi susţine refuzul privitor la admiterea României în Schengen. În plus, nu doar preşedintele Traian Băsescu, ci şi alţi politicieni au cerut în ultimii 20 de ani denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov, un lucru firesc de altfel, dar care implica şi denunţarea consecinţelor acelei înţelegeri şi o opţiune mai clară faţă de Republica Moldova.

Ar fi putut însă România să încorporeze Basarabia? În 1990 poate s-ar fi putut pune problema ţinând seama de slăbiciunea URSS aflate în plină destrămare, dar ulterior subiectul a devenit tot mai dificil. În primul rând Rusia şi-a consolidat poziţia în zonă şi construieşte relaţii tot mai cordiale cu UE, ţinând Chişinăul în sfera sa de influenţă, iar în al doilea rând evoluţiile diferite ale celor două societăţi în ultimii 20 de ani au micşorat şi mai mult şansele reunificării. Se uită mereu că Basarabia a aparţinut unui stat românesc în epoca sa modernă doar 20 de ani, adică exact atâta cât a trecut de la căderea comunismului. Şi, în general, cei care profesează ideile unioniste par să ignore că statul şi exerciţiul naţiunii politice nu sunt totuna cu limba, „sângele" şi mitologia.

Astăzi subiectul reunificării pare mai dificil ca oricând şi România a fost nevoită să-şi precizeze poziţia. În orice caz, preşedintele Traian Băsescu care a lansat aluziv proiectul reunificării cu Basarabia, nu are de ce să se plângă că Franţa nu crede în ermetizarea frontierei răsăritene. De fapt preşedintele a întreţinut acest echivoc şi el e dator să-l risipească.

În orice caz, Guvernul a făcut miercuri un pas important, adoptând textul Tratatului cu Republica Moldova şi trimiţându-l spre ratificare.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Robert Schwartz