Reorientări în politica românească

Cu toate acestea, recentele izbucniri polemice nu au rămas fără urmări. Într-un plan secundar, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat îşi identifică tot mai multe puncte comune.

Sînt mai multe probleme care au primit răspunsuri identice din partea PSD şi a PNL. Chiar dacă nu asistăm la o apropiere oficială, identitatea de abordare în tot mai multe chestiuni de politică internă şi externă ar putea duce în viitor la o nouă reconfigurare a scenei politice româneşti.

Puncte comune pe agenda PSD şi PNL

De exemplu, recent, PSD a lansat tema desfiinţării Consiliului Superior de Apărare a Ţării şi de înlocuire a lui cu un aşa numit Consiliu de Securitate. Miezul propunerii consta însă în intenţia de a răpi Preşedintelui dreptul de a decide în privinţa politicii de securitate şi cu deosebire în chestiuni majore şi delicate cum ar fi misiunile militare în afara ţării. Chiar dacă PSD a susţinut pînă acum politica ferm pro-americană, reconfigurările de pe scena mondială şi desigur adaptarea tot mai pronunţată a PSD la temele şi poziţiile din sînul partidului socialiştilor europenei, ar pretinde şi social-democraţilor din România o regîndire a politicii sale de pînă acum.

PNL, după cum ştim, a făcut deja acest pas de adaptare completă la grupul liberalilor europeni, cerînd retragerea trupelor din Irak. De altfel propunerea PSD, care nu îşi dezvăluie pînă la capăt obiectivele merge mînă în mînă cu o recentă iniţiativă legislativă a vicepreşedintelui PNL, senatorul George Scutaru, care a propus să se retragă prin lege Preşedintelui prerogativa trimiterii trupelor în afara ţării. Această iniţiativă nu a fost încă luată în dezbaterea Parlamentului, fiind de dată foarte recentă.

În fine chiar şi ideea aceasta a desfiinţării CSAT a aparţinut de fapt PNL, care într-un moment de izbucnire polemică a lansat ideea cu scopul de a limita puterea Preşedintelui. Senatorul PNL Norica Nicolai vorbea la un moment dat despre desfiinţarea CSAT, deşi ulterior a admis într-o intervenţie parlamentară că şi-a revizuit poziţia şi că s-a convins de rolul important pe care îl joacă acest for. A rămas neclar ce a determinat schimbarea de atitudine, dar este cert că teme comune străbat parlamentul din direcţia PNL către PSD şi invers.

Adversitatea faţă de Preşedinte

Mult mai fierbinte este subiectul legii referendumului. Ideea a fost avansată acum de PSD, care a dezvăluit că urmăreşte să-şi creeze instrumentele legislative capabile să-l demită definitiv pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.

Bogdan Olteanu a amintit iarăşi că ideea i-a aparţinut şi în orice caz toţi liderii PNL semnificativi au declarat că suţin proiectul.

Poziţiile acestea comune ale PNL şi PSD par să fie dictate de circumstanţe de moment şi nu ar fi de natură să anunţe o alianţă ulterioară. Sînt totuşi mai multe motive care să contribuie la o continuă apropiere.

Consecinţe ale integrării europene

O dată ce grupurile politice româneşti se vor integra cu adevărat în grupurile europene, atunci şi PSD şi PNL vor adopta - atîta cît le vor permite anumite condiţionări naţionale – tot mai multe poziţii în acord cu opiniile dominante din grupurile politice de care aparţin. PSD care a făcut o figură cu totul stranie în toate adunările socialiste internaţionale din cauza poziţiei sale favorabile lui George W. Bush va căuta să remedieze această situaţie. Iar PNL pare deja pe deplin adaptat în grupul ALDE.

Dar socialiştii şi liberalii merg împreună la stînga în opoziţie cu grupul PPE-DE. Acest lucru a fost mai clar cu prilejul prezentării raportului Comisiei temporare din Parlamentul European care a investigat activităţile ilegale ale CIA: Liberalii europeni şi socialiştii europeni, laolaltă cu verzii, au votat în comisia de specialitate în favoarea unui raport cu puternice accente acuzatoare atît la adresa americanilor cît şi a unor ţări ca România cu care CIA ar fi colaborat.

Raportul a fost respins doar de creştin-democraţi şi de conservatori. În plen raporturile s-ar putea inversa, dar acest episod indică o aliniere a grupurilor politice, care ar putea fi reprodusă şi de politica romanească.

Miercuri seara la postul public de televiziune primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a făcut de altfel un gest care, dincolo de conotaţia sa cavalerească ar putea anunţa si o reorientare politică. El a criticat sever conducerea TV din cauză că aceasta nu ar fi acordat un drept la replică lui Ion Iliescu.