Reprezentate şi reprezentanţi

Ziarul austriac Die Presse consemnează acuzele privind finanţarea cu banii contribuabililor din Ungaria a unor formaţiuni politice maghiare din România. Dar principalele teme ale presei apusene sunt altele.

În timp ce mulţi analişti continuau să observe evenimentele legate de atentatele teroriste din SUA, eşecul din Bundestag al unui proiect de lege german stipulând introducerea de cote obligatorii de reprezentare a femeilor în conducerile întreprinderilor a stârnit ample regrete. E vorba, în genere, de regretele editorialiştilor de stânga din vestul Republicii Federale. Dar şi de cele ale unor conservatori.

Între criticii acestui eşec se găseşte şi comentatorul ziarului Westdeutsche Zeitung din Düsseldorf, în opinia căruia ar fi triumfat, în acest domeniu, lozincile goale.

Pentru Badische Zeitung, decizia majorităţii parlamentare de centru-dreapta de a respinge o asemenea cotă obligatorie ar echivala cu „stagnarea” în materie de promovare a femeilor în managementul companiilor.

Alţi observatori scot în evidenţă scindarea, în acest domeniu, a partidelor guvernamentale, scindare depăşită în Bundestag, în timpul votului, doar graţie necesităţii menţinerii lor la putere.

Pentru o femeie, de-această dată de peste ocean, terorismul din Boston a devenit primul ei mare test. Conform ziarului Washington Post, care publică imaginile suspecţilor publicate de poliţia federală americană, actuala criză constituie cel dintâi examen (serios) pentru noul consilier anti-terorist al preşedintelui Obama, care este Lisa Monaco.

Angajată acum câteva săptămâni, Monaco, femeia care, dacă va face faţă cu brio acestui test, ar putea prelua conducerea poliţiei federale americane după pensionarea lui Robert Mueller, provine chiar din Boston, aflăm din acelaşi ziar american.

Spaţii neobişnuit de mari se alocă în presa occidentală şi naufragiului din senat al proiectului de lege avansat de preşedintele Obama privind limitarea comerţului cu arme.

Chicago Tribune, ziar de stânga din oraşul lui Obama, consideră acest eşec „ruşinos”, întrucât, conform sondajelor evocate de cotidian, legea propusă de preşedinte şi respinsă de senatori ar corespunde voinţei marii majorităţi a americanilor. Încât ziarul se întreabă pe cine reprezintă reprezentanţii poporului.

Frankfurter Allgemeine Zeitung nu consideră că insuccesul lui Obama în senat, în această chestiune a armelor, ar însemna că preşedintele ar fi devenit deja un lider lipsit de putere politică. Dar pentru ziarul Kölner Stadtanzeiger e, totuşi „o înfrângere“ dintre cele mai grave. Potrivit ziarului, „absenţa consensului social şi frica de terorism îi determină pe mulţi americani să dorească să se retragă între cei patru pereţi ai lor şi să se apere măcar ei înşişi, cu arma în mână, pe ei şi pe ai lor, dacă statul nu o mai (poate) face”.