Republica Moldova în NATO?

În opinia acestor politicieni, această prevedere constituţională împiedică Alianţa Nord-Atlantică să se implice mai activ în soluţionarea diferendului transnistrean şi reduce şansele Republicii Moldova de a se integra în UE. Exponenţii guvernării comuniste privesc, însă, cu reţinere această iniţiativă şi consideră că acest pas ar trebui lăsat pe seama următoarei generaţii de politicieni.

Politicienii moldoveni au început să discute aprins despre necesitatea abrogării art.11 din Constituţie, cu privire la caracterul neutru al statului, după vizita pe care au întreprins-o, împreună, săptămâna trecută, la Waschington, la invitaţia Institutului Republican Internaţional, acolo unde au participat, alături de preşedintele american George W. Bush, la „cina libertăţii”. Liderii politici de la Chişinău au avut, în SUA, întrevederi cu mai mulţi oficiali americani, inclusiv din cadrul Departamentului de Stat. Deşi susţin că doar preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, a adus în discuţie chestiunea neutralităţii Republicii Moldova, în cadrul conferinţei de presă pe care au susţinut-o la întoarcere, toţi cei prezenţi păreau preocupaţi de această chestiune.

IURIE ROŞCA: „Statutul de neutralitate este unul depăşit şi în Republica Moldova este cazul să se iniţieze discuţii publice ample asupra avantajelor renunţării la acest statut şi asupra nevoii de a ne alinia la un grup de ţări bine cunoscut, mai ales mă refer la statele ex-comuniste care au aptat clar atât pentru Alianţa Nord-Atlantică, cât şi pentru UE ca două instituţii occidentale complementare care asigură prosperitatea şi succesul societăţilor respective”.

OLEG SEREBREAN, Partidul Social-Liberal: „Integrarea euro-atlantică, care presupune de altfel şi renunţarea la acest punct referitor la neutralitate, ar fi în avanatajul Republicii Moldova şi vreau să vă spun că această ideie venită, repet încă o dată, din partea reprezentanţilor delegaţiei Republicii Moldova, a fost, în principiu, destul de bine recepţionată. Dar revin, asupra ideii că nimeni n-a cerut expres pe undeva acest lucru”.

COMUNISTUL VICTOR STEPANIUC: „Cineva spunea: „Nu se poate, pe parcursul unei generaţii, veşnicul unei armate de schimbat duşmanii!!!”. Noi am fost, timp de zece ani de zile am fost într-un bloc militar, acuma cineva repede, în cursul unei generaţii, ne atrage în alt bloc militar... Eu consideră că ţările care au făcut neutralitate după cel de-al doilea război mondial au intrat în UE, dar au rămas neutre - deci au avut o etapă de trecere. Urmează să luăm exemplu de la dânşii. Dacă Finlanda şi alte ţări o să încerce să crească blocuri militare pe teritoriul lor, probabil că şi noi o să le urmăm exemplul. La ziua de astăzi, opinia guvernării este că ţara este neutră, are Constituţie şi statutul de neutralitate trebuie respectat. Dacă populaţia sau partidele politice o să dorească altceva, ei au toate ei au toate procedurile constituţionale şi legislative ca să hotărască această întrebare.

În replică, Iurie Roşca a menţionat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă că există mai multe persoane din conducerea Republicii Moldova, inclusiv din cadrul partidului de guvernământ, care agrează ideea renunţării la statutul de neutralitate.

„În spiritul pluralismului de opinii, eu ştiu că în sânul guvernării sunt diferite opinii asupra neutralităţii. Eu am discutat şi cu preşedintele republicii, şi cu ministrul Apărării, şi cu ministrul de Externe şi al Integrării Europene acest subiect. N-am văzut nici un fel de elemente de rezervă sau ostilitate faţă, de exemplu, de Alianţa Nord-Atlantică. Noi, de fapt, trebuie să fim conştienţi de contextul geopolitic în care ne aflăm: noi nu stabilim reguli internaţionale – noi ori le înţelegem, ori nu. Noi nu putem să schimbăm datele geografice ale Republicii Moldova. Nici pe cele istorice. Prin urmare, toate ţările ex-comuniste care sunt în acest spaţiu, au urmat această cale. Dacă vrem să inventăm altceva, putem să inventăm, dar asta înseamnă improvizaţie care face abstracţie de realitate”.

În realitate, argumentele comuniştilor nu sunt decât o perdea de fum, pentru că statutul de neutralitate al Republicii Moldova a fost anulat în fapt de prezenţa trupelor ruseşti în Transnistria. Astfel, dacă în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, poţi auzi, de la o vreme, opinii favorabile din partea autorităţilor de la Chişinău, în chestiunea NATO regimul Voronin urmează neclintit voinţa Rusiei, din simplul motiv că interesele militare ale Moscovei în zonă ar fi răsturnate printr-o eventuală aderare a Moldovei la Alianţa Nord-Atlantică. În plus, noile realităţi geopolitice arată că statutul de neutralitate stabilit prin Constitutia Republicii Moldova nu a rezolvat problema transnistreană şi nici nu a asigurat securitatea naţională a ţării.