Republica Moldova: presa independentă, în corzi

La Chişinău se simte apropierea anului electoral. Primele semne pot fi identificate pe chipul presei din Republica Moldova, iar evoluţiile din primele luni ale acestui an vin să confirme faptul că autorităţile de la Chişinău au o problemă serioasă în privinţa respectului faţă de ceea ce, îndeobşte, poartă denumirea generică de valori democratice.

Consiliul de Coordonare a Audiovizualului (CCA), instanţa responabilă cu administratrea spaţiului audio-vizual de la Chişinău, a decis, pe 3 februarie, suspendarea licenţei de emisie a postului de radio Antena C, o instituţie media apropiată atît ideologic cît şi juridic Primăriei capitalei Republicii Moldova. Or, într-o ţară guvernată de un partid comunist, cu un preşedinte comunist în presoana lui Vladimir Voronin, o primărie condusă de un independent susţinut de forţele creştin-democrate este un adversar greu de suportat. Angela Sîrbu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent de la Chişinău, detaliază dar şi acuză: "Legea audiovizualului este, într-adevăr, confuză şi CCA trişează cînd spune că se conduce după litera legii. Ciudată selecţia asta, cînd pornesc anume cu posturile la care, printr-o coincidenţă, are acces opoziţia şi societatea civilă".

De fapt, ce s-a întîmplat în cazul postului de radio Antena C? Legislaţia în vigoare include două articole ce se bat cap în cap - o stare de confuzie ce favorizează abuzurile autorităţilor. Astfel, un prim articol de lege face referire la anumite condiţii restrictive în care se poate obţine o licenţă de emisie; patru articole mai tîrziu, legea lărgeşte limitele iniţiale - iar în baza acestui punct, Antena C se află, de ani de zile, în legalitate. Consiliul Audiovizualului a găsit postul de radio ca fiind în culpă tocmai vara trecută, cu puţin timp după ce primarul Serafim Urecheanu a cîştigat, iarăşi, funcţia de edil-şef al oraşului.

Redactorul-şef al postului de radio Antena C, Vasile Stati ne explică: "S-a făcut un demers, în urma deciziei CCA din august. Am cerut Consiliului Municipal Chişinău să acorde staut de personalitate juridică postului nostru de radio. Pentru că procedurile sunt foarte complicate şi de lungă durată, Consiliul încă nu a reuşit să finalizeze procedura de acordare a acestui statut".

Aşadar, vreme de şase luni, Consililul Municipal, în care aşa-zişii democraţi şi comuniştii îşi împart în mod egal mandatele, a tărăgănat intrarea în legalitate a postului de radio. Angela Sîrbu are, însă, nu crede în argumentele birocratice: "Îl critică foarte mult pe Voronin, asta cred că le displace, pentru că asta, acum, este foarte grav. Este o crimă să critici şeful statului, aici, în Moldova. Ei fac cu regularitate acest lucru."

Situaţia se complică din ce în ce mai mult. Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor Moldoveni, este doar cazul cel mai mediatizat - însă ziariştii care participă la manifestaţii civice sunt supuşi unui tratament de intimidare după metodele cele mai staliniste. Din nou Angela Sîrbu, despre ultimele sarcini ale poliţiei: "Este o activitate o activitate foarte răspîndită a lor, acum; numai de asta se ocupă: de citaţii, de invitarea oamenilor la discuţii. Sunt intimidări. Fiecare dintre noi o să se gîndească de trei ori dacă să mai ia cuvîntul la vreun miting dintr-acesta sau nu".

La una dintre manifestările opoziţiei a fost brutalizat un cameraman al postului de televiziune Pro Tv Chişinău: persoane necunoscute i- au interzis să filmeze evenimentul. Cătălin Giosan, directorului televiziunii, nu crede că a fost vorba despre o acţiune premeditată: "Autorităţile au fost primele care au reacţionat şi şi-au cerut scuze, neoficial, iar oficial au anunţat că au declanşat o anchetă. În momentul în care ei au reacţionat în acest fel, îmi este clar că a fost un exces de zel din partea unui miliţian cu capul pătrat, care nu ştie de ce se află acolo şi ce are de făcut".

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent este de părere, însă, că tratamentul aplicat cameramanului reprezintă cel puţin un avertisment şi un semnal de alarmă: "Situaţia chiar se deteriorează foarte mult şi presiunile se înteţesc. Şi presiunile directe şi modificările în legislaţie, care complică foarte mult viaţa jurnaliştilor".

Chiar dacă ar fi, pur şi simplu, aşa cum susţine Cătălin Giosan, un caz izolat, faptul că respectivul poliţist şi-a permis să îi interzică unui jurnalist să îşi exercite meseria vorbeşte de la sine despre mesajul pe care atitudinea puterii faţă de valorile democratice şi faţă de societatea civilă îl transmite slujbaşilor statului. Care slujbaşi ai statului înţeleg că au drepturi absolute asupra cetăţenilor. Cînd Parlamentul este dominat de o formaţiune declarat comunistă şi ai cărei membri mărturisesc că doresc să conducă după stilul sovietic al începutului de secol XX, nimic nu mai poate surprinde.