Republica Srpska are din nou un guvern

După o întrerupere de două luni, capitala Republicii Sârbe Banja Luka are un nou guvern. Raportat la situaţia generală, Parlamentul sârbilor bosniaci a găsit soluţia rapid, reuşind să preîntâmpine criza guvernamentală şi alegerile anticipate, care păreau inevitabile. Comunitatea internaţională are astfel un nou partener de discuţii, cu care se poate aborda, din nou, procesul de reformă suspendat.

Cu toate acestea nu se poate vorbi de o nouă eră, căci noul Guvern va fi şi el dominat de partidele naţionaliste de extremă dreaptă cum ar fi Partidul Democrat Sârb sau Partidul progresului Democrat. Iar drumul Bosniei către un Tratat de Asociere şi Stabilizare cu UE va rămâne la fel de întortocheat şi de greoi. Statul federal Bosnia-Herţegovina riscă astfel să fie tras în jos de către entitatea sa minoritară.

Simptomele unui posibil regres sunt de pe acum vizibile. Partidele guvernamentale s-au înţeles deja în protocolul de coaliţie asupra împiedicării ambiţiosului program de reformă a poliţiei, al cărui coordonator este înaltul reprezentant al Comunităţii internaţionale Paddy Ashdown. Acesta anunţase, doar cu câteva săptămâni în urmă, împărţirea statului în zece zone teritoriale poliţieneşti, graniţele acestora nefiind însă mereu conforme cu frontierele entităţilor federaţiei. Astfel, poliţia ar ajunge să fie controlată de structurile centrale de stat, ceea ce ar echivala cu restrângerea puterii Republicii Sprska şi a federaţiei Bosnia-Herţegovina dominantă de croaţi şi musulmani. Partenerii de coaliţie din Banja Luka vor face, prin urmare, tot posibilul, pentru a evita anularea suveranităţii republicii lor.

Cât despre colaborarea cu Tribunalul penal internaţional de la Haga, aceasta reprezintă, în continuare, cel mai mare obstacol în calea aproprierii Bosniei de NATO şi UE. La finele anului trecut, Ashdown îi sancţionase pe demnitarii actualelor partide de coaliţie cu interzicerea dreptului de muncă, deoarece putuse dovedi că aceste formaţiuni acordau protecţie celor mai căutaţi criminali de război. Această sancţiune a declanşat recenta criză guvernamentală, căci partidele s-au retras din coaliţie, în semn de protest.

Acum sunt alte personaje în fruntea aceloraşi partide, şi ele trebuie să demonstreze clar intenţia lor de a extrăda criminalii de război. Recentele experienţele pun însă la îndoială, în opinia observatorilor internaţionali, fermitatea acestui angajament.

Rămâne de sperat ca noul guvern să continue procesul de reformă măcar acolo unde sunt de acord şi partidele naţionaliste, şi anume în economie şi în resortul social. Căci sunt multe de făcut şi în afara marilor teme de conflict. Condiţiile impuse de UE pentru adoptarea unui tratat de asociere şi stabilzare prevedă ample reforme în 16 domenii distincte.