1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Republicanii: Obama crează premise pentru un "război de clasă"

19 septembrie 2011

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, urmează să anunţe, în cursul dimineţii americane (14:30 GMT), un plan de reducere a deficitului bugetar cuprinzând o serie de măsuri deja atacate de adversarii săi republicani.

https://p.dw.com/p/12bw5
Barack Obama prezintă un nou plan de reducere a deficituluiImagine: dapd

Taxa suplimentară ce ar urma să fie achitată de americanii cu venituri de peste un milion de dolari este măsura care stârneşte cea mai multă vâlvă în pachetul de iniţiative având ca obiectiv final ambiţios reducerea cu 3.000 de miliarde a deficitului public.

Taxa va purta numele de "Legea Buffett" - Warren Buffett fiind miliardarul american care, cu puţine săptămâni în urmă, lansase o propunere de acest fel, pornind de la constatarea că pentru clasa mijlocie americană rata de impozitare este mai mare decât cea a celor cu averi consistente.

Casa Albă flutură dreptul de veto

Majoritatea republicană din Congres a atacat dur - încă dinaintea discursului - iniţiativele Casei Albe, acuzându-l pe Barack Obama că generează, printr-o manevră politicianistă, premise pentru un "război de clasă" în societatea americană. Fiscalitatea, cer conservatorii, ar trebui ajustată doar cât să stimuleze crearea unor noi locuri de muncă.

În replică, discursul preşedintelui va pune în vederea majorităţii din Congres decizia şefului Administraţiei de a recurge la dreptul de veto pentru diverse iniţiative legislative înaintate de politicienii dreptei. "Preşedintele nu va accepta ca întregul pachet de sacrificii să fie suportat doar de o parte dintre americani, fără a le cere nimic altora", au precizat surse din Executivul de la Washington, citate de France Presse.

USA Schuldenkrise Dollar Flagge Fahne Finanzkrise Symbolbild Flash-Galerie
Imagine: picture alliance/dpa

În ansamblul său, planul şefului Casei Albe include deopotrivă ajustări de natură fiscală cât şi demersuri cu tentă stimulativă pentru economie. De altfel, din plusul de acumulări bugetare rezultate din noile baremuri de impozitare (un plus estimat la 1.500 de miliarde de dolari), Preşedinţia americană intenţionează să investească în educaţie (în primul rând printr-o creştere a numărului de profesori), în dezvoltarea energiilor regenerabile şi în crearea de noi locuri de muncă.

Şi Pentagonul se pune de-a curmezişul

Ajustările fiscale vor afecta şi scutirile temporare instituite în timpul fostului preşedinte George W Bush în beneficiul firmelor cu profituri de peste 200.000 de dolari anual. Ar fi, estimează observatorii, o sursă pentru alte 800 de miliarde de dolari încasaţi la bugetul federal. Şi acest punct din discursul lui Obama este aşteptat cu încordare, dat fiind că republicanii nu agrează nici o lezare a intereselor antreprenoriale.

Cheltuielile Departamentului Apărării se află şi ele în vizorul Preşedinţiei, Pentagonul avertizând că eventuale reduceri de buget ar pune sub risc locuri de muncă. Conform revistei The Economist, complexul militar american este în prezent instituţia cu cei mai mulţi angajaţi din lume (3,2 milioane, reprezentând 1% din populaţia Statelor Unite), la concurenţă cu armata chineză (2.3 milioane de angajaţi).

Conform Pentagonului, nu doar angajaţii armatei vor avea de suferit de pe urma unor reduceri de buget, ci şi nenumărate firme private care lucrează în - de exemplu - cercetare, în beneficiul Departamentului Apărării.

Alţi 1.100 de miliarde de dolari sunt prevăzuţi a fi obţinuţi prin reducerea costurilor presupuse de actuala prezenţă militară americană în Irak şi Afganistan. "Aşa ceva este inacceptabil, în vremuri de război", au completat responsabilii Pentagonului.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu