Resentimente

Există oare o a treia ale, între socialism şi capitalism? Liderul social-democrat german Kurt Beck pare să creadă că ar exista, întrucît a propus crearea unui fond naţional german de investiţii, care să asigure sporirea salariilor muncitorilor din participaţiuni la profitul capitalist al societăţilor pe acţiuni la care lucrează. Pînă şi ziarul de stînga Frankfurter Rundschau desconsideră această idee, reliefînd că în trecut au eşuat jalnic toate propunerile similare.

Rheinische Post subliniază că statul nu se pricepe să administreze capitaluri. Iar Stuttgarter Zeitung pune degetul pe rană, evidenţiind că partiparea la un fond anonim precum cel propus de liderul social-democrat nu întăreşte defel identificarea muncitorilor cu propria lor firmă şi interesele ei. Thueringer Zeitung relevă că, îndărătul acestei idei „nu se ascunde decît o nouă încercare mascată de majorare indirectă a salariilor”, prin recursul la visteria statului.

Editorialiştii germani mai semnalează indignarea iscată, în special în rîndul opoziţiei, de posibila dispariţie a informaţiilor secrete referitoare la intervenţiile externe ale armatei federale adunate între 1999 şi 2003 de serviciile secrete.

Ziarele germane continuă să critice intens conducerea poloneză pentru atitudinea ostilă adoptată de Varşovia faţă de oficialităţile de la Berlin şi mai ales pentru instrumentalizarea de către conducerea poloneză, a trecutului nazist al Germaniei în litigiul privind tratatul constituţional european.

Neue Zuercher Zeitung relevă că, fără s-o declare oficial, guvernul cancelarului Merkel dă semne de masivă iritare faţă de gemenii Kaczynski. Şi criticile la adresa Turciei s-au reluat în paginile ziarelor nemţeşti. In colimator se află justiţia, şi în special închisorile din Turcia, după arestarea unui adolescent german acuzat de comiterea de abuzuri sexuale asupra unei minore din Marea Britanie. Mulţi observatori evocă în context legendarul film Midnight Express şi presupun tortura continuă să se practice în penitenciarele de dincolo de strîmtoarea Bosfor.

Cotidianele germane se mai ocupă azi pe larg de schimbarea de ştafetă de la Londra. Editorialiştii speculează pe marginea potenţialelor sunt intenţii ale noului lider britanic, Gordon Brown. Presa întocmeşte varii bilanţuri ale predecesorului său, Tony Blair. Şi se eşofează în legătură cu eventualitatea numirii fostului premier britanic în funcţia de emisar al cavrtetului internaţional pentru Orientul Apropiat, format din SUA, UE, ONU şi Rusia.

In context, mulţi observatori germani se raliază nemulţumirilor manifestate de gruparea islamistă Hamas şi de o parte a lumii arabe la adresa acestei numiri, care, potrivit criticilor lui Blair, n-ar aduce beneficii decît SUA şi Israelului, nu şi arabilor în general, sau palestinienilor în special.

Braunschweiger Zeitung se inflamează chiar pînă la a afirma că desemnarea demnitarului britanic ar echivala „cu plasarea lupului ca paznic la stînă”. Şi Nordkurier strîmbă din nas, admiţînd, ce-i drept, că Blair a binemeritat, devreme ce „s-a dovedit în stare să rezolve conflictul nordirlandez”. Ceea ce însă, nu l-ar „ajuta mai deloc în lumea arabă”, întrucît, potrivit ziarului, Blair a susţinut ” aventura americană din Irak,” şi a sprijinit necondiţionat Israelul în războiul cu gruparea extremistă şiită Hizbollah din sudul Libanului.

Ziarul de stînga Sueddeutsche Zeitung abordează subiectul pe prima pagină şi îi alocă un spaţiu foarte larg, reliefînd că „Rusia a formulat obiecţii împotriva numirii lui Blair”. Comentariul consacrat aceleiaşi teme găseşte că proamericanismul şi proisraelismul ar descalifica postura de mediator a lui Balir.

Chiar şi Frankfurter Allgemeine Zeitung opinează că numirea lui Blair nu ar „da bine într-o regiune în care expremierul britanic s-a distins ca şef militar în Irak”. Potrivit ziarului conservator din Frankfurt trecutul colonial al Regatului Unit n-ar contribui nici el la ameliorarea acestei imagini negative, întrucît Marea Britanie nu şi-a cîştigat prea mulţi prieteni cînd a creat diverse state în regiune.

In plus, comentatorul manifestă scepticism în privinţa valorii muncii de mediator pe care ar urma s-o presteze Blair, apreciind că soluţionarea conflictelor depinde de taberele beligerante şi mai puţin de rolul diplomaţilor angajaţi să le aplaneze. Referindu-se la rezultatele anemice ale summitului de la Şarm el Şeic, cotidianul din Frankfurt le cere actorilor politici din regiune să dea dovadă de mai mult curaj în abordarea problemelor pendinte.