Restricţiile impuse liberei circulaţii

Ce efecte ar putea avea îngrădirile impuse cetăţenilor noilor state membre ale UE, care, timp de 7 ani, nu-şi vor putea căuta de lucru unde vor, în spaţiul comunitar? La mijloc e o chestiune pe cît de delicată, pe atît de complexă, ce se cer clarificată.

In prezent cele 15 state mebre ale UE suferă de un şomaj endemic. Lipsesc în aceste ţări aproape 15 milioane de locuri de muncă, iar includerea în UE a 10 noi state, în prima zi a lunii mai n-a contribuit de fel la calmarea temerilor acute, iscate de virtuala migraţie spre vest a forţei de muncă din estul şi sudul continetului european. Pentru a risipi aceste temeri, masiv şi iresponsabil amplificate de puternicele sindidcate europene, o serie de guverne, printre care şi cel de la Berlin au impus în Consiliul ministerial al UE adoptarea de restricţii ale liberei mişcări în spaţiul comunitar a forţei de muncă din statele proaspăt aderate. Aceste restricţii urmează să dureze timp de 7 ani.

Austria e un caz în speţă. Pentru a lucra în această ţară, central - şi esteuropenii proaspăt integraţi în UE vor avea nevoie ca şi pînă acum de o aprobare. Or, potrivit multor experţi, precum Rainer Muenz, din Hamburg, această reglementare tranzitorie e o sabie cu două tăişuri, devreme ce constituie o invitaţie la "extinderea muncii la negru", potenţialul uman necesar populării pieţii negre nefiind nici măcar nevoit să imigreze în masă, întrucît se şi află, în parte, la faţa locului. In definitiv, la 1 mai se va legaliza prezenţa în Austria a slovacilor, cehilor, slovenilor şi balticilor, care au pătruns în ţară fără documente legale, munca lor pe teritoriul austriac rămînînd în schimb ilegală. Ceea ce, desigur, e absurd.

In plus, numeorşi specialişti consideră că riscul imigrării masive din estul Europei, risc invocat înaintea adoptării actualelor restricţii este nu numai exagerat ci de-a dreptul iluzoriu, iar la urma urmei contraproductiv, avînd în vedere nevoia urgentă de imigranţi calificaţi a îmbătrînitelor şi demografic anemiatelor societăţi occidentale. Mulţi esteuropeni nu doresc de fapt să-şi părăsească definitiv ţara, ci doar să să lucreze temporar în vest, înainte de a se întoarce acasă cu economiile necesare punerii pe picioare a unei afaceri proprii.

De celalată parte, o serie de experţi din statele esteuropene, precum de pildă Bulgaria, nu văd nici un inconvenient în actuala reglementare tranzitorie. Potrivit Elitsei Markova, de la Institutul de politică economică din Sofia, restricţiile actuale ar fi "cît se poate de binevenite" pentru ţări care suferă de aşa-numitul brain-drain, de migrarea în vest a tinerilor studenţi şi specialişti, care se înghesuie să facă o carieră în occident. Limitările impuse de UE liberei circulaţii a acestor specialişti i-ar putea obliga pe unii să rămînă acasă, spre beneficiul propriei economii nationale.

Or, în opinia mea, orice restricţii de orice fel, impuse liberei circulaţii a oamenilor şi ideilor au pînă la urmă, efecte negative pentru toate partile implicate. A ţine cu forţa un om departe de un loc de muncă, pe care l-ar putea ocupa cu succes reprezintă nu doar o eroare morală, ci şi una economico-socială. Pernicioasele restricţii riscă să afecteze deopotrivă ţara de baştină a virtualului emigrant, în care s-ar putea întoarce la un moment dat în calitate de investitor, şi potenţiala sa patrie nouă, care ar avea nevoie de calificarea şi mobilitatea unui imigrant harnic, ambiţios şi energic.

In epoca globalizării, asemenea tentative sunt oricum sortite eşecului. Dar pînă se va constata acest eşec, se vor produce probabil daune masive capacităţii Europei de a se lansa cu succes pe urmele net mai flexibilei şi mai dinamicei economii americane.