1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Retragerea trupelor americane din Irak

22 decembrie 2011

După retragerea trupelor americane Irakul se află la răscruce de drumuri. Bazele formării unui stat democratic au fost puse, însă rămâne de văzut cât de stabile sunt fundamentele democratice pe care se va construi.

https://p.dw.com/p/13XbI
Grav atentat cu bombă în Irak
Grav atentat cu bombă în IrakImagine: dapd

Irakienii preiau din nou răspunderea pentru propriul stat - la aproape nouă ani de la începutul războiului. Transferul răspunderii pentru siguranţa şi securitatea în Irak este legată de o serie de probleme şi provocări. Irakul are multe probleme de rezolvat, spune Volker Perthes, expert pentru Orientul Apropiat şi director al Fundaţiei "Ştiinţă şi Politică" din Berlin.

"Cea mai mare problemă este consolidarea politicii interne. În mod ideal, consolidarea se va petrece pe cale democratică. Dacă această cale se dovedeşte a fi prea complicată, mai ales ţinând cont că majoritatea actorilor de pe scena politică irakiană nu au experienţă în conducerea democratică a unei ţări, atunci consolidarea trebuie să fie făcută prin includerea în procesede de decizie a tuturor fracţiunilor importante", spune Perthes.

În prezent, guvernul premierului Nuri al-Maliki are tendinţa de a exclude de la putere unele fracţiuni importante şi ca urmare de a acţiona nedemocratic.

O altă problemă cu care se confruntă Irakul este siguranţa socială, consideră Perthes. Pentru a garanta stabilitatea internă trebuie ca venitul generat în ţară să fie împărţit şi corespunzător. Fundamentul financiar deja există. Irakul extrage anual aproape la fel de mult petrol ca înainte de război, însă nu toţi irakienii profită de pe urma afacerilor cu ţiţei.

"În ultimii nouă ani irakienii au dat vina pentru toate problemele pe americani, care într-adevăr au preluat o mare parte din răspundere, cauzând şi dificultăţi. Dar în fond auf fost mai ales grupările şi fracţiunile politice irakiene care au cauzat cele mai multe probleme", mai spune Volker Perthes.

În concluzie: Irakul trebuie să rezolve treptat probleme pe plan intern. În acelaşi timp trebuie să se poziţioneze şi pe plan extern. Prin majoritatea şiită a populaţiei, Irakul are tradiţional legături puternice cu Iranul. Ca ţară arabă, Irakul nu poate însă face abstracţie de solicitările Arabiei Saudite, chiar dacă statul de la Golful Persic are o populaţie majoritar sunită.

"Pe teritoriul Irakului se confruntă acum două puteri rivale, Iranul şi Arabia Saudită. Fiecare ţară îşi crează relaţii şi parteneri la Bagdad prin care influenţează politica irakiană. În fond, Irakul este scena pe care se joacă o mare parte din rivalitatea iraniano-arabă", explică Henner Fürtig, directorul Institutului pentru Studii în Orientul Apropiat din Hamburg.

Spre care din cele două puteri va tinde Irakul şi cât de democratică va fi pe viitor politica din ţară depinde de acum numai de responsabilii de la Bagdad.

Autori: Anne Allmeling/ Maria Pascu
Redactor: Joachim Alexandru