Retrospectivă Brâncuşi la Londra

Constantin Brâncuşi (1876 - 1957) face parte dintre fondatorii sculpturii moderne şi trece drept unul din cei mai inventivi artişti ai secolului trecut. Galeria londoneză "Tate Modern" găzduieşte o expoziţie cu numai 34 de opere, dar ziarul "Guardian" consideră că publicul vizitator va fi mai mult decât numeros. Fiindcă lucrările lui Brâncuşi pot fi văzute numai arareori.

Până în prezent au fost organizate doar câteva expoziţii cu fragilele sale opere, greu de transportat. Aceasta este prima din Anglia, iar selecţia sculpturilor este deosebit de reuşită. Spre deosebire de opulenta retrospectivă din 1995 de la Paris, cea de la Londra se concentrează asupra sculpturilor în piatră, marmură şi lemn. Lucrările dispun de mult spaţiu, majoritatea fiind situate pe postamente rotunde de lemn: ca atare vizitatorii sunt indirect solicitaţi să le privească din toate părţile.

Expoziţia relevă înainte de toate evoluţia artistică a românului stabilit la Paris în 1904, discipol al lui Rodin, care s-a îndepărtat însă rapid de maniera naturalistă de redare a maestrului. Motivele sale au fost simplificate progresiv, reduse la linii esenţiale. Redarea naturalistă a fost înlocuită cu cea simbolică.

Brâncuşi a devenit celebru ca maestru al formei clare, simple şi al echilibrului. Opera sa a fost denumită adesea ca abstractă. El însuşi a respins acest calificativ ca prea limitat. Mai toate scupturile poartă denumiri figurative: "Pasărea", "Bust de băiat" sau "Bust de fată". Teme abstracte ca "Timiditate"- sculptură din anul 1917, constituie mai degrabă o excepţie.

Evoluţia sculpturii clasice la Brâncuşi reiese în expoziţia londoneză din modul în care acesta a modelat corpul omenesc. "Bustul de fată" realizat în anul 1922 abia dacă mai lasă loc manierei naturaliste de redare. Sculptura se aseamănă mai degrabă cu o picătură împietrită decât cu un corp omenesc.

Sculpturi ca aceasta au fost considerate drept expresii ale interpretării brâncuşiene a corpului uman ca vas. Lucrarea sa intitulată "Începutul lumii" din anul 1920, este la fel de enigmatică: un ou de piatră pe o placă rotundă de metal lustruită, la rândul ei pe un soclu de piatră. Un adevărat scandal a provocat sculptura "Principesa X" din cauza formei ei evident falice. Spre mirarea artistului, lucrarea a fost interzisă la Paris pentru scurtă vreme în anul 1920.

Expoziţia din "Tate Modern" care prezintă obiecte din bronz sau nickel numai izolat, relevă în mod deosebit maniera artistului de a lucra cu diferite materiale: Brâncuşi considera că efectul sculpturii rezidă în îngemănarea ei cu alt material. Soclul şi sculptura sunt adesea din materiale diferite, deşi soclul este întotdeauna parte integrantă a operei.

Alături de forme lustruite, armonice, de piatră, care arată ca nişte obiecte de meditaţie, expoziţia prezintă şi opere care dezvăluie o manieră de prelucrare mai directă, mai temperamentală: este vorba înainte de toate de lucrări în lemn, ce amintesc de stâlpi totemici sau de arta tribală africană. Acestea sunt expresia dorinţei de reîntoarcere la veritabil şi pur, elemente pe care avangarda artistică de la începutul secolului XX credea că el descifrează în aşa numita artă primitivă. Una din sculpturile sale timpurii, "Sărutul" din anul 1908 arată ca un vestigiu arhaic al unei culturi de mult apuse. Printre particularităţile expoziţiei se numără o sală dedicată fotografiilor executate de artistul însuşi, fotografii ale propriilor sale creaţii. Brâncuşi nu avut niciodată un impresar şi a reuşit întotdeauna să-şi pună operele într-o lumină deosebită. Adesea el prezenta alăturat lucrări complet contradictorii sau se folosea cu iscusinţă de jocul de umbre şi lumină. Sculpturile sale puteau fi fotografiate numai de el însuşi.

Expoziţia de la Londra îşi va închide porţile pe 23 mai, după care operele lui Brâncuşi vor poposi între 10 iunie şi 19 septembrie la celebrul muzeu Guggenheim din New York.