Retrospectiva săptămânii germane

După eşuarea celei de-a cincea runde de negocieri tarifare, vineri au fost declanşate greve de avertisment la fabricile din Hanovra, Kassel şi Braunschweig. Acţiuni de protest ale angajaţilor de la Volkswagen n-au mai avut loc de 20 de ani, concernul fiind chiar considerat un model în ce priveşte cooperarea dintre conducere şi personal. Prin introducerea săptămânii de lucru de patru zile s-au putut evita la vremea respectivă concedieri masive. Acum însă, când sindicatele au cerut majorări de salariu, managementul a ameninţat cu transferarea producţiei în străinătate. O metodă care a dat roade anul acesta la alte mari concerne, la Siemens şi la DaimlerChrysler. Deja în prezent fiecare al şaptelea automobil VW este produs în afara Germaniei, mai precis în Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia. VW a investit în ultimii 11 ani în total 6,7 miliarde de euro în statele central-europene. Principalul motiv îl constitue costurile reduse de producţie din aceste ţări. Un muncitor din Germania, de la uzinele din Wolfsburg câştigă de cinci ori mai mult decât colegul său din Slovacia. Luni, 1 noiembrie vor fi reluate negocierile dintre sindicate şi patronat. Sindicatul IG-Metall a anunţat că grevele de avertisment de la Volkswagen vor fi extinse.

Tot ieri, dar în alt cadru şi cu un prilej fericit, fericit pentru UE, semnarea la Roma a noii constituţii europene, cancelarul Gerhard Schröder a lăsat să se înţeleagă că dacă se va organiza în Germania un referendum în vederea ratificării constituţiei, cu alte cuvinte dacă se va modifica legea fundamentală din Germania pentru a permite această procedură, depinde de de va decide opoziţia.

Cu opoziţia au fost reluate într-o şedinţă a Bundestagului, care a avut loc joi, dezbaterile aprinse pe tema primirii Turciei în UE. Coaliţia guvernamentală, aşadar social-democraţii şi verzii ecologişti susţin integrarea europeană a Turciei, în timp ce Uniunea Creştin-democrată/ creştin-socială ar dori să i se ofere Ankarei doar un parteneriat privilegiat. Ecologistul Joschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei a reproşat partidelor conservatoare că timp de patru decenii au urmat o altă politică faţă de Turcia, promiţând ţării că va deveni într-o bună zi membră a UE cu drepturi depline.

Paridele aflate la guvernare speră ca la summitul din decembrie să i se deschidă calea aderării la UE. Şeful guvernului federal, Gerhard Schröder a spus-o şi cu prilejul consultărilor germano-franceze, desfăşurate marţi la Berlin. Schröder şi preşedintele Franţei Jacques Chirac au lansat un semnal clar în această direcţie prin întrevederea avută în cursul aceleaşi zile cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Într-o altă chestiune Germania şi Franţa împărtăşesc aceiaşi părere. Ambele ţări ar dori modificarea pactului european de stabilitate monetară.

Teme ale dezbaterilor din Bundestag au mai fost în această săptămână, joi, noua lege cu privire la postul nostru de radio, Deutsche Welle, şi vineri exodul oamenilor de ştiinţă germani, un fenomen cunoscut sub denumierea de ”Brain Drain”. Cine-şi mai aduce aminte de ultimul laureat al premiului Nobel din Germania, care a şi făcut cercetările pentru care i s-a acordat prestigioasa distincţie în Germania? Dacă au mai primit în ultimii ani vreun Nobel oameni de ştiinţă germani, atunci celor care lucrează în Statele Unite. Deputaţii germani au deschis o discuţie, deloc nouă delatfel, asupra creării unor condiţii mai bune de cercetare în Germnaia, asupra promovării tinerelor talente în mai mare măsură. Deputata Katharina Reiche din partea UCD/ UCS a descris situaţia în termenii următori: ”Elita pleacă, iar din aceasta cei mai buni nu se mai întorc deloc în Germani".