1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Retrospectiva săptămânii politice germane

Medana Adina Weident2 octombrie 2004

Reduceri masive de personal la Karstadt Quelle AG; Berlinul anunţă livrarea a 20 de blindate “Fuchs” Irakului; stabilirea unei cote privind muzica “made in Germany” difuzată de programele de radio din Republica Federală?

https://p.dw.com/p/B1bp
Peter Maffay, unul dintre muzicienii care doresc o reglementare prin lege a cotei de muzică germană difuzată de posturile de radio
Peter Maffay, unul dintre muzicienii care doresc o reglementare prin lege a cotei de muzică germană difuzată de posturile de radioImagine: AP

Săptămâna aceasta a debutat cu analizarea rezultatului alegerilor comunale desfăşurate duminica trecută în Renania de Nord/ Vestfalia, landul cel mai populat din Republica Federală. Deşi era vorba doar de alegeri comunale, scrutinul a fost urmărit cu mare interes la Berlin, mai întâi pentru a vedea dacă trendul conturat la alegerile de land din ultima vreme continuă, pe de altă parte pentru a estima rezultatul scrutinului, care va avea loc în Renania de Nord/ Vestfalia în primăvara anului viitor. Interesant este că deşi atât social-democraţii cât şi creştin-democraţii au suferit pierderi uşoare la aceste alegeri comunale, şi unii şi alţii s-au considerat drept învingători la urne. Electoratul nu i-a mai sancţionat pe social-democraţii aflaţi la guvernare la Berlin, atât de aspru ca la celelalte alegeri iar creştin-democraţii au reuşit să se menţină drept principala forţă politcă în acest land, întrunind mai multe procente decât social-democraţii şi verzii ecologişti împreună. În ceea ce-i priveşte pe ecologişti, aceştia îşi coninuă cursul în ascensine, în mod surprinzător totuşi dat fiind că de când fac parte din coaliţia federală s-au distanţat mult de politica pacifistă şi ecologistă promovată cu ani în umră.

Un exemplu pentru politica duplicitară a guvernului, după cum susţine opoziţia, este intenţia anunţată de a livra Irakului 20 de tancuri de transport de tip Fuchs. Întrebarea care se pune e dacă pe această cale nu se acordă totuşi sprijin forţelor aliate din Irak în pofida repetatelor promisiuni ale cancelarului Schröder că Germania nu se va implica militar în această ţară.

În fine, un alt subiect a trezit interesul opiniei publice din Germania: masurile drastice de reducere de personal anunţate de conducerea concernului Karstadt Quelle AG. Prin închiderea a numeroase filiale cu o suprafaţă de sub 8000 mp şi a altor magazine care aparţin aceluiaşi concern, de pildă Sinn-Leffers sau cafenelele Starbucks, se vor pierde mii de locuri de muncă.

Vom asculta pe viitor mai multă muzică germană la radio? Iată o altă întrebare care i-a preocupat pe germani zilele acestea. După model francez, o serie de muzicieni şi case de discuri germane ar dori să se impună posturilor de radio să difuzeze mai multe songuri made in Germany. Chestiunea a fost supusă şi atenţiei Bundestagului, prilej cu care realizatorii de programe de radio, fie ele private sau de drept public au respins cu vehemnţă ideea introducerii unei cote obligatorii privind cantitatea de muzică germană ce ar urma să fie transmisă de toate posturile din Republica Federală. Discuţia e departe de a se fi încheiat.

Ieri a avut loc la Strasbourg reuniunea tradiţională la vârf, cu caracter informal, franco-germană. Cancelarul Gerhard Schröder şi preşedintele Jacques Chirac, însoţiţi de miniştrii de externe, Joschka Fischer şi Michel Barnier au discutat într-o atmosferă destinsă într-un restaurant tipic alsacian despre o serie de teme de interes european. În centrul convorbirilor de ieri s-a situat chestiunea aderării Turciei la UE. Atât Schröder cât şi Chirac s-au pronunţat pentru primirea Turciei în marea familie europeană odată ce va îndeplini criteriile stabiltie în acest sens.

În staţiunea balneară Scheveningen din Olanda, ministrul german de interne a reuşit să reducă din obiecţiile manifestate faţă de propunerea sa de înfiinţare a unor tabere pentru solicitanţii de azil în nordul Africii. Chiar dacă proectul nu a fost acceptat ca atare de toţi colegii săi europeni, s-a decis intensificarea cooperării cu unele state din spaţiul mediteranean, Tunisia, Algeria, Maroc, de pildă, pentru a stăvili valul de imigranţi ilegali africani pe continentul european.