Retrospectiva săptămânii politice germane

Săptămâna care se încheie a început cu un şoc, deşi previzibil, în urma rezultatului înregistrat la alegerile pentru Landtag din Saxonia şi Brandenburg. Aşa cum era de aşteptat în cele două parlamente de land din est au reuşit să intre partide de extrema dreaptă, NPD, cu peste 9 la sută în Saxonia, şi DVU, cu 6 procente în Brandenburg. O altă formaţiune politică poate fi considerată drept câştigătoare a scrutinelor de land, PDS, Partidul Socialismului Democratic, succesorul fostului partid comunist RDG-ist. Piederi au suferit ambele partide mari, atât social-democraţii cât şi creştin-democraţii. Cu toate acestea, dopă alegeri, şeful social-democraţilor aflaţi la guvernare la Berlin, Franz Müntefering, a declarat că rezultatele de duminică relevă că partidul său a depăşit faza celei mai scăzute popularităţi. Rămâne de văzut. Să nu uităm că mâine au loc alegeri comunale în landul Renania de Nord/ Vestfalia.

Revenind la succesul partidelor de extremă dreaptă la urne, nu puţini se teme că acest rezultat ar putea avea consecinţe nefaste asupra economiei din cele două landuri răsăritene, prin sporirea temerilor manifestate de investitorii străini, de care ar fi atât de mare nevoie aici.

Şi pentru că am vorbit de situţia din est, miercuri a fost prezentat în Bundestag raportul pe anul acesta asupra unităţii germane, raport extrem de controversat în rândul patidelor parlamentare. Klaus Schröder, expert pentru fosta RDG de la Universitatea din Berlin atrage atenţia că toate guvernele federale s-au străduit până acum să nu iasă la iveală cifra reală a costurilor reunificării Germaniei. Acestea s-ar ridica până la ora actuală la nu mai puţin de 1,5 bilioane de euro.

Şi tot în această săptămână s-a făcut bilanţul celor doi ani care s-au scurs de la ultimile alegeri federale. Preşedintele patronatului german, Dieter Hundt, a criticat faptul că nu există încă un concept clar vizând reformele structurale, iar Angela Merkel, preşedinta Uniunii Creştin-Democrate a acuzat guvernul că nu a reuşit să reducă şomajul. Dimpotrivă, afrimă Angela Merkel, în ultimii doi ani, s-au pierdut zilnic 1000 de locuri de muncă, fără ca promisiunile, potrivit cărora reforma Hartz IV ar fi trebuit să creeze două milioane de locuri de muncă, să se fi adeverit. Miercuri seara la postul de televiziune ARD, cancelarul Gerhard Schröder a luat din nou apărarea pachetului de reforme vizând piaţa muncii, afirmând că procesul de reforme din Republica Federală nu s-a încheait încă.

În plan internaţional, Germania şi-a intensificat eforturile în vederea deţinerii unui mandat permanent în cadrul consiliului de securitate al ONU. La New York, unde a avut loc adunarea generală a ONU, ministrul federal de externe, Joschka Fischer, a reuşit să obţină sprijinul altor trei state, care şi ele la rândul lor doresc un statut de membru permanent, Japonia, India şi Brazilia. Fischer a respins acuzaţiile că Germania ar fi mânată de interese naţionale. “Aceasta este în interesul Germaniei şi al UE", a spus şeful diplomaţiei germane, adăugând: “Dacă vrem ca UE să preia tot mai multă responsabilitate în plan extern, atunci noi germanii, fiind unul din cele mai mari state din cadrul UE, împreună cu Franţa şi Marea Britanie nu putem sta deoparte." Ieri Joschka Fischer a avertizat însă faţă de prea mari speranţe în ce priveşte obţinerea mandatului permanent. În opinia sa importantă este însă reformarea Consiliului de Securitate al ONU. "Criza irakiană a dovedit cu prisosinţă care sunt slăbiciunile acestui sistem al Naţiunilor Unite, a conchis minsitrul german.