Reuniunea de la Odesa şi poziţia Chişinăului

Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasilii Şova, care a participat la reuniunea de la Odesa în calitate de negociator din partea Chişinăului, explică această situaţie în felul următor:

„Haideţi să fim corecţi în ceea ce a spus domnul preşedinte. Domnul preşedinte a spus că noi suntem pentru participarea UE şi a SUA la procesul de negocieri. Astăzi această sarcină a fost îndeplinită. Urmează să purtăm consultări cu reprezentanţii SUA şi ai UE, deoarece ei au dorit ca la prima etapă să activeze în calitate de observatori. Toţi înţeleg că acesta este abia primul pas, de aceea eu nu văd aici contradicţii foarte serioase”.

Deocamdată nu există o reacţie oficială a liderului de la Chişinău la cele întâmplate la Odesa, şeful statului moldovean aflându-se în aceste zile într-o vizită oficială în Lituania. Se ştie doar că Voronin a declarat ieri, la Vilnus, că salută acceptarea SUA şi a UE la masa de negocieri şi l-a invitat pe şeful statului lituanian să participe la procesul de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean în calitate de observator sau consultant.

Referindu-se la rezultatele reuniunii de ieri de la Odesa, negociatorul din partea Ucrainei, Dmitrii Tkaci, a menţionat că atragerea SUA şi a UE la masa tratativelor a deblocat procesul de negocieri stopat de mai bine de 14 luni.

„Principalul rezultat al întâlnirii de la Odesa este că părţile au salutat participarea UE şi a SUA la negocierile în problema transnistreană în calitate de observatori. Suntem convinşi că întâlnirile care se vor desfăşura în noua componenţă la Chişinău şi Tiraspol pe 27 şi 28 octombrie curent vor impulsiona în mod real procesul de negocieri”.

Reprezentantul Chişinăului a încercat totuşi, ieri, să-i convingă pe negociatorii întruniţi la Odesa de necesitatea acceptării noilor parteneri ca membri cu drepturi depline la procesul de soluţionarea a diferendului. Iniţiativa ministrului moldovean al Reintegrării nu a fost susţinută, însă, nici măcar de şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill. În opinia sa, lărgirea formatului de negocieri trebuie efectuată treptat – opţiune foarte apropiată, de altfel, după cum vedem în continuare, de cea a pretinsului ministru transnistrean de externe, Valerii Liţkai.

„Experienţa participării UE şi a SUA la soluţionarea conflictelor îngheţate arată că trebuie de început totul foarte atent, cu acţiuni care să corespundă realităţii din regiune. Statutul de observator este anume acela în favoarea căruia pledează UE şi SUA.”

Analistul politic internaţional, Vladimir Socor, este, însă, de părere că Republica Moldova trebuie să dobândească în regim de urgenţă statutul de membru cu drepturi depline la masa tratativelor pentru UE şi SUA ca să reechilibreze actualul format de negocieri care dezavantajează Chişinăul. Vladimir Socor:

„Problema transnistreană este o problemă de securitate euroatlantică. Republica Moldova singură, fără ajutorul prietenilor ei occidentali nu poate face faţă acestei probleme. Dar e vorba de a include SUA şi UE cu drepturi depline – nu cu statut de observatori sau cu statut consultativ aşa cum doresc Ucraina, Misiunea OSCE din Chişinău şi, în primul rând, bineînţeles, Moscova”.

Întrebat de ce a fost respinsă iniţiativa preşedintelui moldovean de a atrage şi România în procesul de negocieri, Vladimir Socor a răspuns:

„Deoarece Moscova, Tiraspolul şi UE se opun. Înţeleg foarte bine de ce se opun moscova şi Tiraspolul (şi Ucraina se opune de altfel la fel ca şi Moscova), dar e mult mai greu de înţeles de ce se opune UE. Argumentele ambasadorului UE Adrian Jakobovitz sunt argumente, îmi pare rău să spun, pentru oamenii naivi. „România n-ar putea aduce nici o contribuţie reală”, spune domnul Jakobovitz. Argument complet incredibil – formatul fiind dezechilibrat, România poate să-l echilibreze. România este cel mai devotat şi mai dezinteresat avocat al Chişinăului pe plan internaţional în acest moment. Deci, contribuţia României ar fi de a reechilibra formatul. Republica Moldova a fost timp de opt ani izolată în acest format. Erau patru voturi împotriva Republicii Moldova. Patru la unu!”.

Potrivit unor surse diplomatice de la Chişinău, Adrian Jakobovitz va fi desemnat de UE în calitate de participant la procesul de negocieri în problema transnistreană cu statut de observator. Din partea SUA se aşteaptă numirea în această funcţie a reprezentantului special în problema conflictelor îngheţate din spaţiul ex-sovietic, Steven Mann.