Reuniunea de toamnă a UE

Deşi criza financiară este departe de a se fi încheiat, şefii de stat şi de guvern ai UE se pot deplasa totuşi cu un sentiment de uşurare la Bruxelles. Pachetul de măsuri al zonei euro, decis duminică în cadrul unei reuniuni de urgenţă desfăşurată la Paris, a dat rezultate pozitive la burse. Acum, reprezentanţii celor 27 discută modalităţi de stabilizare durabilă a pieţelor. În ciuda menţinerii planurilor naţionale de salvare, accentul se pune ce acţiunile coordonate, a declarat cancelarul german Angela Merkel: „Faptul că folosim aceleaşi instrumente din Spania şi până în Marea Britanie este benefic. Trebuie să înţelegem că nu putem face nimic decât împreună, şi subliniez acest lucru.”

Se aşteaptă ca restul de 12 state ale UE care nu fac parte din zona euro, să adere la planul adoptat duminică la Paris, propus de Marea Britanie. În total, 13 state europene au decis între timp acordarea unor infuzii de capital şi garanţii de credit în valoare de peste 2000 de miliarde de euro. Dar, chiar dacă reuniunea este dominată de criza financiară, strategia UE de protecţie a climei va ocupa şi ea un loc central pe agendă. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, a afirmat: „ Nu ne putem permite luxul de a trece peste problemele de mediu. Salvarea planetei nu se compară cu un digestiv pe care poţi să-l bei după cină, dar pe care poţi şi să-l laşi pe masă. Transformările climatice nu dispar pur şi simplu din cauza crizei financiare. De aceea trebuie să respectăm agenda pe care am decis-o împreună în ultimul an”.

Decizii concrete privind pachetul de măsuri consacrate climei şi energiei se vor lua însă abia în cadrul următoarei reuniuni europene la vârf, programată să se desfăşoare în decembrie. Multe ţări membre, între care şi Germania, şi-ar dori norme mai permisive în domeniu.

Controversat este şi viitorul relaţiilor cu Rusia. Miniştrii de externe ai UE nu au reuşit să cadă de acord asupra termenului de reluare a tratativelor în vederea unui nou acord de parteneriat cu Rusia, tratative întrerupte din cauza conflictului din Caucaz. Mai multe ţări, între care Suedia şi Marea Britanie, se opun reluării acestor negocieri, deşi ele sunt dorite de preşedinţia franceză a Uniunii. Urmează ca şefii de stat şi de guvern să se pronunţe acum asupra chestiunii.

Viitorul Tratatului de la Lisabona va fi discutat în detaliu la următoarea reuniune la vârf din decembrie. Premierul irlandez Brian Cowen îi va informa însă pe omologii săi cu privire la situaţia din ţară, fiindcă irlandezii nu s-au decis încă dacă este oportună reluarea referendumului din 12 iunie, soldat cu respingerea Tratatului.

În schimb, şefii de stat şi de guvern vor adopta Pactul European pentru Migraţie şi Azil. Această temă s-a aflat iniţial în fruntea agendei preşedinţiei franceze dar, între timp, UE a alunecat dintr-o criză în alta.