Reuniunea la vârf dintre reprezentanţii UE şi ai Rusiei a avut şi rezultate pozitive

Înaintea reuniunii la vârf de la Stockholm, dintre reprezentanţii Uniunii Europene şi cei ai Rusiei nu au existat speranţe prea mari privind succesul dezbaterilor. Ultima întâlnire de acest fel din luna mai a.c., a fost finalizată fără niciun rezultat notabil. Aşadar, se poate spune că relaţiile dintre UE şi Rusia se află de mai mult timp într-o criză gravă.

Ţinând însă cont de tensiunile trecutului, se poate totuşi spune că reuniunea din capitala Suediei, la care au luat parte delegaţii conduse de premierul suedez Fredrik Reinfeldt şi de preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev, poate fi considerată un succes.

Medvedev a promis europenilor două lucruri: Mai întâi, liderul de la Kremlin a promis că va susţine Uniunea Europeană la negocierea unui nou acord pentru protecţia mediului care să înlocuiască Tratatul de la Kyoto.

Anunţul preşedintelui Rusiei cu puţin timp înaintea reuniunii la vârf pe această temă de la Kopenhaga din decembrie este o strategie bine gândită de şeful Kremlinului. Pe de o parte, Medvedev demonstrează astfel că este dispus să contribuie la ameliorarea relaţiilor cu Uniunea Europenă şi, pe de altă parte, sporeşte presiunile la adresa unor ţări cum ar fi China sau Statele Unite, invitându-le să participe la elaborarea noului tratat.

Apoi, Dimitri Medvedev a declarat că Rusia internţionează să adereze "pe calea cea mai scurtă" la Organizaţia Mondială a Comerţului. Decizia administraţiei de la Moscova în acest sens se potriveşte în contextul politicii de modernizare a preşedintelui Medvedev. În acelaşi timp, declaraţia liderului de la Kremlin vine şi în întâmpinarea intereselor Uniunii Europene, care speră că relaţiile comerciale şi cadrul investiţiilor financiare în Rusia vor fi îmbunătăţite prin aderarea Rusiei la OMC.

Rezultatele pozitive ale reuniunii de la Stockholm nu pot însă ascunde faptul că multe teme de discuţie importante privind relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană nici nu au fost luate în discuţie.

Noul tratat de parteneriat şi cooperare care nu este încă finalizat, lipsa unui tratat energetic care să garanteze siguranţa livrărilor de energie din Rusia câtre Uniunea Europeană, problema integrităţii teritoriale a Georgiei şi nu în ultimul rând rolul Ucrainei ca ţară de tranzit a gazului rusesc către statele comunitare sunt doar câteva din temele despre care nu s-a spus un cuvânt la reuniunea de la Stockholm.

Lista problemelor din relaţiile Uniunea Europeană - Rusia devine din ce în ce mai lungă. Rezultate mai bune va aduce poate următoarea reuniune la vârf, mai ales fiindcă aceasta va avea loc după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Mai ales în relaţiile cu cel mai mare vecin se va vedea dacă acest tratat va ameliora capacitatea de acţiune a Uniunii Europene în domeniul politicii externe.

Autor: Ingo Mannteufel/M.P.
Redactor: Ioachim Alexandru