1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE îşi doreşte sens şi unitate

3 februarie 2017

Preşedintele Consiliului European a rostit o deviză belicoasă în ajunul reuniunii din Malta. Îl vor urma toate statele membre? Şi dacă da, spre care viitor?

https://p.dw.com/p/2Wsq0
Malta Hafeneinfahrt in Valletta
Imagine: DW/B. Riegert

"UE nu este perfectă dar constituie cel mai bun instrument pe care îl avem pentru a gestiona provocările." Această propoziţie şi-au însuşit-o şefii de stat şi de guvern care se reunesc vineri în Malta deja la primul summit de după Brexit, desfăşurat în septembrie la Bratislava. UE îşi doreşte unitate şi după ce britanicii au decis să abandoneze corabia. La Bratislava, participanţii au mai exprimat nevoia de reforme. Direcţia şi ţelul acestora vor fi stabilite cel târziu la reuniunea la vârf de la Roma, din 25 martie, când se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea precursorului UE de astăzi.

Slowakei EU Gipfel in Bratislava Gruppenfoto
Fotografie de grup la reuniunea UE de la Bratislava, septembrie 2016. Imagine: Reuters/L. Foeger

Reuniunea de la Malta se doreşte a fi o primă etapă preliminară în vederea dezamorsării crizei pe care UE o traversează, conform foii de drum adoptate la Bratislava. În chestiunea fundamentală privind modul în care statele membre ale Uniunii îşi propun să coopereze pe viitor nu s-au realizat până acum progrese reale. Există doar câteva idei disparate, aflate încă departe de faza de decizie, potrivit unor diplomaţi europeni.

Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda şi Italia vor o aprofundare a cooperării în UE. Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria în schimb vor să sublinieze elementul naţional şi să facă reversibil procesul integrării europene.  Mai există apoi statele din sudul continentului, care le acuză pe cele nordice de inactivitate în privinţa stimulării creşterii economice. Nordul acuză la rândul său sudul că nu face suficient pentru a avea o economie competitivă. Totuşi, în ciuda acestor conflicte există între grupurile de state şi interese comune, după cum relatează diplomaţi ai UE, însărcinaţi cu studiul diverselor modele existente.

Trump, o prezenţă invizibilă la masa tratativelor

O altă chestiune care trebuie rezolvată la Malta este legată de Donald Trump. Pe fundalul atacurilor noului preşedinte american la adresa UE, numeroşi politicieni de la Bruxelles se aşteaptă ca strategiile de apărare în faţa lui Trump să domine agenda reuniunii. "Este necesar un mesaj clar adresat cetăţenilor din Europa şi din restul lumii, care să ateste că statele cooperează benevol în cadrul UE. Noi avem valori şi principii comune, pe care le apărăm în faţa oricărui adversar care vrea să le distrugă", a declarat pentru DW eurodeputatul social-democrat german Jo Leinen. "Desigur, trebuie să facem faţă unor lideri autoritari, cum ar fi preşedintele rus Vladimir Putin sau preşedintele turc Erdogan dar, din păcate, trebuie să-l menţionez şi pe Donald Trump, care este un coşmar pentru mulţi în UE", a mai spus Leinen.

Jo Leinen Europaabgeordneter EU Parlament
Jo LeinenImagine: picture-alliance/dpa

Nu toţi şefii de stat şi de guvern sunt la fel de critici faţă de noua administraţie de la Washington. Ungaria şi Polonia  de exemplu, salută naţionalismul de care dă dovadă Trump. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în schimb, avertizează că Trump este "o ameninţare" pentru Europa. Tusk apreciază acelaşi lucru şi despre preşedintele Putin, căruia i-a cerut în repetate rânduri să impună respectarea armistiţiului în estul Ucrainei. "Domnul Tusk a adresat o scrisoare şefilor de stat şi de guvern europeni, a cărei ultimă propoziţie are următorul conţinut: Împreună vom rezista, separat ne vom scufunda", a dezvăluit Leinen. "În mod paradoxal, acesta este un citat din Constituţia SUA. Dar nu poate fi folosit şi în cazul UE?", s-a întrebat el în ajunul reuniunii de la Malta.

Va demonstra UE unitate?

Tot în ajunul reuniunii, premierul ungar Victor Orban l-a primit la Budapesta, în cadrul unei vizite de stat, pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Pe fundalul acestei apropieri, observatori de la Bruxelles se întreabă cât timp va mai fi de acord Orban cu sancţiunile europene împotriva Rusiei. Între timp, şi Austria şi Italia se îndoiesc cu voce tare de eficienţa acestor sancţiuni. Până acum, frontul unit împotriva Rusiei rezistă.

Liderul grupului popular din Parlamentul European, Manfred Weber, pledează pentru menţinerea unităţii UE, acum chiar şi în faţa celui mai apropiat aliat. "Reuniunea de la Malta trebuie să dovedească forţa UE. Avem acum de-a face cu o administraţie americană, care pune sub semnul întrebării numeroase principii fundamentale  ale acestui parteneriat. Europa trebuie să ofere un răspuns clar şi puternic, să arate că nu tolerează evoluţiile de la Washington", a declarat el pentru DW.

DW Conflict Zone Türkei - Gast Manfred Weber
Manfred WeberImagine: DW

Politica lui Trump ar putea determina cele 27 de state membre rămase după ieşirea Marii Britanii, să strângă rândurile. "Puterea economică a UE este la fel de mare ca şi cea a SUA. Aceasta înseamnă că avem forţa necesară pentru a ne apăra şi impune interesele. Totul depinde de unitatea noastră. De aceea mă bucur de mesajul clar, exprimat de Donald Tusk", a mai afirmat creştin-socialul german.

Refugiaţii - ţinuţi la distanţă

Angela Merkel va prezenta la Malta impresii proaspete legate de aplicarea înţelegerii cu Turcia vizându-i pe refugiaţi. Ea s-a întâlnit joi la Ankara cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Din perspectiva multor state ale UE, înţelegerea cu Turcia de descurajare a refugiaţilor şi migranţilor ar putea fi un model care s-ar putea aplica şi pentru închiderea rutei Libia-Italia, prin care numeroşi refugiaţi continuă să sosească în Europa. Dat fiind că statele membre nu au reuşit să cadă de acord asupra redistribuirii refugiaţilor şi solicitanţilor de azil sosiţi în Italia şi Grecia, se vor analiza noi propuneri. Una dintre acestea recomandă deschiderea unor lagăre pentru migranţi în nordul Africii, unde să fie aduşi oamenii salvaţi de la înec în timp ce încercau traversarea Mediteranei. Obiectivul pe termen mediu al UE este să nu-i mai aducă pe refugiaţi şi solicitanţi de azil în Italia, ci să-i ţină pe loc în nordul Africii.

Şocul Brexit se atenuează

Şefa executivului britanic, Theresa May, va lua încă parte la câteva din şedinţele reuniunii la vârf. Ea s-a pronunţat pentru un brexit "dur", cu ieşire totală din piaţa internă a UE. Dar şocul iniţial, resimţit imediat după Brexit, s-a estompat în restul ţărilor Uniunii. Deja la Bratislava şefii de stat şi de guvern europeni anunţaseră: "Deşi unul s-a decis să plece, UE rămâne pentru noi restul indispensabilă".

Bernd Riegert