Revenire la normal...

Generozitatea ajutorului internaţional preconziat pentru ţările Asiei de Sud - Est calamitate de seismul submarin de la 26 decembrie trecut, a depăşit toate aşteptările constată VOLKSSTIMME ; spre deosebire de alte situaţii similare din trecut , cum ar fi cutremurul din Iran, riscul nerespectării promisiunilor de ajutor este diminuat de astă dată, tocmai fiindcă dincolo de angajamentul umanitar, Germania, Statele Unite, Japonia sau China urmăresc ţeluri politice precise în regiunea care promite după refacere, un boom economic lipsit de precedent.Ceea ce totuşi nu-l împiedică pe cotidianul SUDKURIER să atragă încă o dată atenţia asupra unui principiu elementar: locuitorii regiunilor sinistrate au nevoie mai mult decît de orice acum de fapte, de noi perspective şi nu de vorbe şi promisiuni generoase. Disponibilitatea germanilor de a dona fabuloasa sumă care a depăşit cu mult cele 350 de milioane de euro, la cît s-a ridicat ajutorul acordat celor afectaţi de inundaţiile Elbei, în urmă cu doi ani, contrazice unele clişee scrie RHEIN NECKAR ZEITUNG şi adaugă: valul ucigaş din Asia de Sud Est care a spart barierele ideologice, politice şi economice , le-a reamintit semenilor noştri din întreaga lume cît de precară este existenţa umană.

Mai pragmatic, WETZLARER NEUE ZEITUNG întrevede şi unele calcule politice dincolo de generoziatea excesivă şi anume, ambiţia Germaniei de a deveni membru permanent al Consiliului de Securitate.Dacă performanţa îi va reuşi, rezultatul nu va fi lipsit de cinism, conchide ziarul citat.

Pe acest fundal, de la Haga, cotidianul ALGEMEEN DAGBLAD, reia un apel care s-a făcut auzit des în ultimele zile: catastrofa din Asia de Sud Est nu are voie să ne facă să dăm uitării Africa.

Dar să revenim în Europa.GENERAL ANZEIGER din Bonn publică azi un articol intitulat:"Dojeni aspre la adresa României şi Bulgariei". La Bruxelles se profilează un nou prilej de supărări şi nemulţumiri după disputele vehemente declanşate de o primire a Turciei în Uniunea Europeană: la 15 şi 16 aprilie urmează să fie semnate acordurile de aderare a României, Bulgariei şi Croaţiei la Uniunea Europană, moment programat pentru 1 ianuarie 2007.

Cu excepţia Croaţiei,actul primirii celorlalte state pare mai degrabă un gest de milă. Comisia Europeană însăşi în rapoartele asupra progreselor din România şi Bulgaria nu s-a ferit de tonurile critice - dă de înţeles ziarul din fosta capitală a republicii federale, menţionînd în aceeaşi ordine de idei că şi în Parlamentul de la Strassbourg numărul adversarilor primirii celor două state creşte. Obiectul criticilor îl constituie mai ales securitatea internă şi politica socială. In România capitolul justiţiei este sever criticat relevă ziarul, semnalînd şi capitolul traficului de carne vie, flagel nu îndejuns de eficient şi sever combătut de cele două ţări candidate.

Discriminările etnice, carenţele în domeniul social precum absenţa unor reglementări precise în materie de asigurări de sănătate sau protecţia muncii, şansele reduse de viitor ale unor copii sau defavorizarea femeilor încă în anumite domenii ale activităţii şi vieţii sociale sunt cîteva din motivele care-i fac pe unii deputaţi europeni, precum şeful grupului CSU , Markus Ferber să se mire de faptul că aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană trece drept sigură. Într-un interviu publicat în GENERAL ANZEIGER; Markus Ferber a declarat de altfel că nu consideră România ca fiind aptă de primire în Uniunea Europeană. În raportul comisiei se menţionează că perspectiva aderării ar stimula progresele deja înfăptuite .

Dar unii observatori consideră atît de difuză această frază încît o altă părere a început deja să se acrediteze în cercurile comisiei şi anume: cu un astfel de bilanţ, cum este cel al celor două candidate România şi Bulgaria, Uniunea Europeană nu ar fi început niciodată convorbirile cu Turcia. Articolul se încheie cu un enunţ concesiv: Sofia şi Bucureştiul vor deveni conform tuturor prognozelor, membri ai Uniunii Europene.

Revenind în Germania, reforma federalismului, în plină dezbatere,l a antrenat în dezbateri şi pe preşedintele republicii federale Horst Kohler. HANDELSBLATT considerînd legitim angajamentul politic al şefului de stat în pofida statutului său reprezentativ. Un alt eveniment - jubileul de 25 de ani al partidului ecologist stîrneşte reacţii sarcastice tot în paginile cotidianului GENERAL ANZEIGER din Bonn care se miră că aceştia ar mai exista devreme ce au tăcut mîlc în perioada crizei provocată de aşa numitul pachet de reforme Hartz IV, deturnînd nemulţumirea cetăţenilor spre social - democraţi