1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rezultatul alegerilor, prilej de bucurie? Sau dimpotrivă?

Petre M. Iancu1 decembrie 2008

La 90 de ani de la Unire şi cu puţin înaintea aniversării a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului românii au avut pe marginea alegerilor atât motive de regret, cât şi de bucurie.

https://p.dw.com/p/G733
Imagine: AP

De regret, din pricina unui îngrijorător absenteism, precum şi a incapacităţii electoratului de a opta concludent în favoarea forţelor realmente reformiste, tranşând astfel încât să determine dispariţia din viitorul parlament a tuturor senatorilor şi deputaţilor neaveniţi.

De bucurie, fiindcă, dincolo de controversele mărunte privind întâietatea diverselor formaţiuni, dincolo de insistenţele PSD asupra prezumtivei victorii proprii, adjudecate totuşi, în cazul în care se confirmă, în alianţă cu alt partid, cetăţenii României au dat un verdict net. Alegătorii au dat clar câştig de cauză formaţiunilor de centru dreapta, nelăsând grupărilor nereformate sau partidelor antidemocratice şansa de a triumfa, ba chiar administrând unora din ele o aspră înfrângere.


Deşi luni seara liderul PSD Mircea Geoană ridica pretenţii la guvernare şi la funcţia de premier nu e un secret că fostul partid-stat PSD-ist, apărut din ruinele partidului comunist a omis în ultimii 20 de ani să se reformeze cu adevărat. Deşi nu se poate exclude nici o variantă, e greu de crezut că preşedintele Traian Băsescu va accepta un premier care să facă parte din această formaţiune. Dar indiferent dacă va dispune până la urmă de un număr egal, de mai puţine ori mai multe mandate parlamentare decât PDL, PSD va continua cu siguranţă să joace un rol important pe scena politică românească.

Pe de altă parte euforia celor ce n-au optat pentru politicienii postcomunişti ar fi putut fi încă şi mai amplă, dacă dreapta democratică şi-ar fi ţinut promisiunile din 2004. Dacă, de pildă, prestaţia minoritarului guvern Tăriceanu, menţinut artificial în funcţie, timp de doi ani interminabili, în temeiul intereselor antireformiste ale PSD n-ar fi fost atât de lamentabilă. Jalnic s-a comportat executivul penelist în special în domeniul reformei justiţiei şi în sfera luptei împotriva corupţiei.

Pe moment nu e clar deloc în ce măsură cooperarea contra naturii dintre PNL şi PSD nu va continua şi în viitorul parlament, în pofida evidentei voinţe a electoratului, care a cerut practic, prin vot, dreptei democratice, să procedeze la refacerea alianţei DA. Interese extrem de puternice leagă diversele grupuri, care au deţinut şi până acum pâinea şi cuţitul, împiedicând epurarea magistraturii, lustraţia, reformarea efectivă a justiţiei, combaterea autentică a corupţiei şi curăţarea morală a elitei politice.

Sigur, principala, dacă nu unica variantă de joc a PDL pare a fi alcătuirea unui guvern cu PNL, cu, sau mai degrabă fără Stolojan în funcţia de premier. Fapt e, că atracţia puterii este atât de mare încât ar putea atenua mult ambiţiile nemăsurate ale liberalilor, deşi spaţiul de manevră al PNL pare a fi, paradoxal, mult mai mare decât al învingătorilor liberal-democraţi.

Oricum, odată demarate în urma publicării rezultatului definitiv al scrutinului, negocierile pentru alcătuirea viitorului cabinet s-ar putea să fie extrem de complexe şi să rezerve observatorilor mari surprize, date fiind contradicţiile antagonice dintre principalii actori politici ai eşichierului românesc.

Şi chiar în ipoteza unei reeditări a coaliţiei PDL-PNL reizbucnirea gâlcevilor în timpul viitoarei guvernări e cât se poate de probabilă.

Un lucru este însă cert şi cum nu se poate mai bine-venit. Cetăţenii României care s-au prezentat la urne au făcut un important cadou ţării, Europei şi Comunităţii Internaţionale. Fiindcă electoratul român a amendat sever forţele care dispreţuiesc drepturile civice, drepturile fundamentale ale omului şi drepturile minorităţilor, eliminând din forul legislativ partidele extremiste ce n-au fost în stare să-şi clarifice relaţiile nici cu trecutul comunist şi nici cu cel legionar. Ultranaţionaliştii liderului PRM Vadim Tudor n-au mai reuşit să revină în parlamentul pe care, cu ocazia condamnării comunismului, l-au transformat într-o arenă a ruşinii şi ofensei la adresa memoriei victimelor totalitarismului. Nici PNG nu va face parte din viitorul for legislativ.

Nu se poate imagina dar mai preţios, pe care electoratul român să-l fi făcut lumii şi sieşi, cu ocazia zilei naţionale şi cu doar câteva zile înaintea aniversării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care a schimbat faţa globului, mutilată cândva de explozia de barbarie a nazismului.