Riscuri multe, şanse puţine

Brusca demisie a vicecancelarului social - democrat Franz Müntefering periclitează stabilitatea coaliţiei din care motiv şi ziarul austriac DER STANDARD analizează situaţia nou creată pe care SALZBURGER NACHRICHTEN o proiectează în viitor: conflictele în interiorul coaliţiei vor fi mai frecvente dacă Steinmeier nu va putea prelua rolul integrator deţinut de Müntefering. Acesta, deşi a invocat motive personale atunci cînd şi-a anunţat decizia de a renunţa la funcţia de vicecancelar - scrie ziarul elveţian BASLER ZEITUNG, a fost cu certitudine afectat şi de demontajul politic din partea tovarăşilor de partid. Astfel, constată NEUE ZÜRCHER ZEITUNG cancelara Angela Merkel pierde unul din pilonii de bază ai edificiului coaliţiei în interiorul căruia, notează DIE WELT, tonalităţile dialogului s-au înăsprit deja. CORRIERE DELLA SERA crede că Angela Merkel va fi nevoită să se confrunte după plecarea lui Müntefering cu un partener social – democrat tot mai intransigent.

Cît de intransigentă este Italia faţă de imigranţi? La începutul acestei luni, pe cînd în întreaga peninsulă crima comisă de un rom de cetăţenie română a încins spiritele şi a declanşat reacţii violente de xenofobie, ministrul italian de interne Giuliano Amato declara că Italia nu are o problemă „românească”. „Război împotriva cocioabelor” titra ediţia din această a revistei DER SPIEGEL un articol consacrat modului tradiţional paşnic în care Italia îi tratează pe imigranţi, ştiindu-se de pildă că de 6000 de ani diverse neamuri îşi află un adăpost în sud - estul Romei, în preajma celebrei Torre Spaccata. Articolul menţiona că starea de urgenţă creată de cazul Mailat este şi una a statului de drept Italian. Fiindcă dacă serviciile de salubritate, funcţionarii serviciilor sociale, justiţia şi-ar face bine treaba, copiii imigranţilor nu s-ar juca printre gunoaie.

Dacă Italia nu are o problemă cu „românii” are probabil o problemă cu romii devreme ce presupusul făptaş al crimei nu este român ci rom. Dar – resentimentele faţă de romi sunt la fel de prosteşti ca cele faţă de români consideră autorul articolului publicat azi în cotidianul FRANKFURTER RUNDSCHAU relevînd dimensiunile europene ale problemei romilor. Animată de cele mai bune intenţii Uniunea Europeană încearcă cu mult curaj să-i plaseze pe romi sub legislaţia de protecţie a minorităţilor decît că romii nu doresc să vîndă mizeria şi sărăcia drept elemente ale identităţii lor culturale.

După aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană romii mai numeroşi decît danezii în spaţiul comunitar sunt foarte săraci. Autorul articolului relevă motivele excluziunii romilor, ca şi proiectele generoase dar în mare parte eşuate de a-i sedentariza , absenţa unor motive temeinice pentru care romii ar permite Europei să le inculce ea o identitate. Toţi au rude în ţări comunitare, nu dispun de un teritoriu naţional, nici nu revendică vreunul, nu doresc nici măcar să fie trataţi ca grup etnic, vor pur şi simplu să nu mai fie agresaţi, respinşi, detestaţi , vor să trăiască şi să fie trataţi ca restul cetăţenilor Europei - roma însemnînd pur şi simplu „oameni”…

„Ne e frică de România” se intitulează un reportaj publicat azi în ediţia electronică a revistei DER SPIEGEL. Textul face parte dintr-un serial , ţinta finală a călătoriei fiind Istanbul.

Fragmentul de faţă conţine întîmplări şi impresii petrecute şi culese pe segmentul Budapesta – Bucureşti. Inutil de subliniat că impresiile călătorului cu un microbus Volkswagen sunt predominant negative încă de la punctul de trecere a frontierei în România. Pe drum, un accident mortal li se înfăţişează călătorilor în toată grozăvia sa. Turiştii sunt cuprinşi de spaimă. Şi ceea ce este şi mai întristător - impresiile tînărului semnatar al jurnalului de călătorie sunt întru totul veridice.