Roşia Montană şi Casa poporului

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs a semnat, duminică seara, în Piaţa Unirii din Cluj, o petiţie publică prin care se cere ministrului Culturii să retragă certificatul de descărcare arheologică, pentru masivul Cârnic, de la Roşia Montană. Petiţia a fost lansată de Asociaţia Transilvania Verde, care a condus în anii trecuţi şi campania Salvaţia Roşia Montană.

Este desigur un gest de disidenţă faţă de UDMR, care prin preşedintele său Kelemen Hunor a girat avizele comisiei de arheologie, dar şi unul faţă de preşedintele Traian Băsescu care susuţine cu hotărâre proiectul minier, deşi îşi ia mereu precauţii mai ales când stă de vorbă cu adversarii exploatării de la Roşia Montană.

Peter Eckstein Kovacs a făcut o declaraţie francă, lipsită de ocolişuri: „Îmi face mare, mare plăcere – a declarat consilierul prezidenţial – să semnez apelul celor de la Transilvania Verde, prin care protestează împotriva, investiţiei, să îi zicem aşa, de la Roşia Montană. Este o poziţie de a mea arhicunoscută, pe care o repet de câte ori trebuie să o repet, pentru că este o afacere păguboasă pentru România”.

În această toamnă se aşteaptă ca ministrul mediului Laszlo Borbely să elibereze avizele finale, care ar permite RMGC să deschidă exploatarea minieră şi după toate aparenţele, ministrul a fost la rândul câştigat de partea proiectului. Pe măsură ce se apropie momentul culminant se înmulţesc însă şi gesturile de protest, inclusiv în sânul administraţiei. Protestele sunt totuşi tardive. Guvernul actual a manifestat, de la instalarea sa, o voinţă fermă de a da curs proiectului în ciuda tuturor contraindicaţiilor. PDL ca organizaţie a fost implicat masiv în promovarea exploatării cu cianuri, pe toate planurile de la admnistraţia locală până la deputaţii din Parlamentul European şi nu s-au înregistrat decât puţin excepţii.

Deputata Monica Macovei, de exemplu, a votat în plenul PE în favoarea propunerii de interzicere a cianurilor, în răspăr cu întregul grup PDL mobilizat pentru salvgardarea proiectului de la Roşia Montană. La începutul lunii august, Monica Macovei a anunţat că va declanşa o dezbatere în PDL pe această temă. În opinia fostului ministru al Justiţiei, exploatarea de la Roşia Montană va distruge inestimabile vestigii arheleogice, lăsând în urma sa o problema ecologică insurmontabilă. În plus, a argumentat Monica Macovei, statul roman nu câştigă mai nimic. Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu a formulat şi el obiecţii categorice faţă de acest proiect, dar a fost ulterior înlăturat din guvern, asa încât opoziţia sa a rămas decorativă. Succesorul său, Kelemen Hunor, s-a dovedit, în schimb, mai maleabil şi a girat fără prea multe discuţii certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, condamnând la dispariţie cea mai mare parte a galeriilor care datează din antichitatea romană.

În ultima vreme este adevărat, atât primul ministru, Emil Boc cât şi preşedintele Traian Băsescu au părut să-şi nuanţeze poziţia, declarând că ar pretinde mai mulţi bani din partea exploatării miniere. Dar nu este vorba de o respingere a proiectului, ci pur şi simplu de o tentativă de a îndulci opoziţia masivă pe care o manifestă, în tăcere, opinia publică. Toate sondajele de opinie au arătat că cetăţenii români dezaprobă exploatarea de la Roşia Montană, dar aceste informaţii nu au mai fost date publicităţii, iar presa a fost redusă în marea ei parte la tăcere. De aceea oficialii guvernamentali au anunţat că ar dori renegocierea contractului. În realitate, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, condiţiile de bază ale proiectului ar rămâne aceleaşi: tehnologia bazată pe cianuri, distrugerea siturilor arheologice şi alterarea gravă a mediului local. Partizanii proiectului vorbesc insistent despre modernizarea regiunii, dar pare să fie vorba de una care, în cazul cel mai bun, seamănă cu Casa poporului din Bucureşti, construită pe ruina cartierului Uranus.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz