Rolul culturii în conflicte

Adesea, dezbaterile sunt foarte emoţionale, categorice şi fără argumente verificate ştiinţific. Cercetători din cadrul Universităţii Heidelberg au publicat un studiu amplu vizând rolul culturii în varii conflicte.

"Cultura şi conflictul din perspectivă globală" este titlul studiului efectuat de echipa profesorului Aurel Croissant de la Universitatea Heidelberg. Abia subtitlul, "Dimensiunile culturale ale conflictelor din perioada 1945-2007", lasă să se înţeleagă că este vorba de o privire abstractă aruncată asupra a 62 de ani de istorie a omenirii.

Cercetătorii au analizat 762 de conflicte, stocând informaţiile în baza de date CONIS în scopul studierii efectului pe care-l au asupra conflictelor componentele culturale limbă, religie şi experienţă istorică. Un exemplu dat de Aurel Croissant este conflictul izbucnit în 2006 ca urmare a publicării unor caricaturi cu profetul Mahomed.

"Aici se poate vedea că unul din conţinutul acestei dezbateri este cultura. Este vorba de caricaturi şi de întrebarea: este permis să-l jigneşti pe profet şi ce este aceea o jignire a profetului. Se poate vedea însă tot aici că au existat şi interese egoiste ale celor implicaţi în dezbatere. De ce au fost publicate caricaturile? De ce au încercat reprezentanţi ai unor anume comunităţi religioase să pună paie pe foc? Au existat tot felul de interese, dar tema a fost, fără doar şi poate, una culturală, de la început până la sfârşit", spune Croissant.

Acestea sunt criteriile unui conflict cultural: Limba, religia şi experienţa istorică sunt temele, dar nu neapărat originea conflictului. Dacă, de exemplu, într-o ţară una din limbile oficiale este interzisă în universităţi, sau un dialect devine limbă oficială, atunci limba devine în acest fel o temă.

O astfel de măsură poate duce la un conflict cultural, dar nu neapărat. Potrivit lui Croissant, în ultimii 25 de ani conflictele culturale s-au înmulţit exponenţial, numai în 2007 existând la nivel mondial 130 de astfel de situaţii.

"Limba pare a fi mai importantă decât religia în calitate de factor care influenţează apariţia conflictelor. Un al doilea rezultat care m-a uluit este imensa importanţă a factorilor demografici, mai ales în combinaţie cu factori culturali".

Un astfel de factor este un număr neobişnuit de mare de adolescenţi de sex masculin şi bărbaţi tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani. Dacă acest factor se amestecă cu alţi factori culturali, cum ar fi lipsa unităţii în chestiuni religioase şi de limbă, atunci conflictul este ca şi sigur.

Studiul a fost comandat de Fundaţia Bertelsmann. Pentru Malte Boecker, expert în cadrul fundaţiei, două dintre rezultate au o mare însemnătate: Conflictele culturale tind spre violenţă, iar patru din cinci conflicte culturale sunt fenomene interne statale fără dimensiune internaţională, ceea ce contrazice teza conflictului culturilor.

Autori: Ricarda Otte / Ioachim Alexandru
Redactor: Alexandra Sora