România îi dă Franţei cuvenita replică

România rămâne în atenţia presei apusene. Financial Times publică azi declaraţiile clare şi fără echivoc ale preşedintelui Traian Băsescu, invitând „Franţa să înceteze să dea lecţii României”, în special în privinţa alianţei Bucureştiului cu SUA şi Marea Britanie. Ziarul reia chestiuni ţinând de strategia de securitate a României, ţară care consideră importantă nu numai alinierea la politica economică liberală a anglosaxonilor, ci mai ales ameliorarea securităţii în bazinul Mării Negre, cu ajutorul americanilor şi britaniciilor. Poziţia României, scrie ziarul ar fi „înfuriat Franţa, cel mai important sprijinitor al Bucureştiului în cadrul UE, şi ar putea exacerba temerile francezilor că şi-ar putea pierde influenţa exercitată în interiorul extinsei comunităţi”.

Financial Times aminteşte de angajarea militarilor români în campania care a dus la înlăturarea dictatrurii lui Saddam Hussein şi de „ofensarea de către Jaques Chirasc a statelor central-şi esteuropene cărora preşedintele Franţei le-a cerut, în 2003, să-şi ţină gura” în chestiunea Irakului. „Amplificând insulta, şeful diplomaţiei franceze Michel Barnier i-a reproşat preşedintelui României că ar fi lipsit de reflexe europene”, mai notează cotidianul din Londra. Intr-un interviu separat cu acelaşi ziar, Călin Popescu Tăriceanu admite îngrijorarea iscată executivului de la Bucureşti „de posibilitatea respingerii de către electoratul francez a proiectului constituţional românesc, ceea ce ar provoca o criză politică în Europa”. Concomitent, premierul român s-a arătat convins că „România îşi va putea completa în timp util reformele cerute de Bruxelles, astfel încât să poate adera la UE conform calendarului iniţial. Financial Times relevă că „România, cu un PIB pe cap de locuitor de 30 la sută din cel mediu european va fi cea mai săracă ţară care va adera la Uniune”.

Pe marginea aderării, influentul săptămânal german der Spiegel a publicat ieri un amplu articol documentând crescânda rezistenţă a opiniei publice occidentale la integrarea în 2007 a României şi Bulgariei. O sinteză a acestui material pe site-ul nostru la rubrica Info-România.

Die Presse din Viena relevă că UE n-a reuşit să tempereze pasiunile naţionaliste din interiorul ei, şi că „de efectul proiectul pacifist al comunităţii n-au beneficat decât relaţiile interstatale, nu însă şi confictele interetnice. Nerezolvbate au rămas atât litigiul nordirlnadez cât şi cel dintre basci şi spanioli. Ciprul rămâne de asemernea o insulă divizată, chiar dacă divergenţele dintre grecii şi turcii din zonă s-au mai atenuat”. Die Presse avertizează că „litigiile naţionaliste nerezolvate nu se evaporă de la sine nici în cadrul UE”.

Fum negru ieşind din hornul Vaticanului anunţă observatorii comentând eşecul iniţial al alegerii noului suveran pontif în scrutinul derulat ieri în conclavul cardinalilor reuniţi în Capela Sixtină. Neue Zuercher Zeitung semnalează în context anatemizarea de către conservatorul cardinal german Ratzinger a „dictaturii relativismului”, după cum a numit înaltul cleric catolic diversele mode contemporane. Potrivit decanului colegiului cardinalilor, mulţi creştini ar fi fost „luaţi în ultimele decenii ba de valul marxismului, ba de cel al libertinismului, oscilând fie între colectivism şi individualism radical, fie între ateism şi un misticism vag religios, ori între agnosticism şi sincretism”. El Periodico din Barcelona critică alegerea papei, considerînd votul nedemocratic, în vreme ce Der Standard din Viena pledează în favoarea convocării, după scrutin, a unui nou conciliu al Bisericii Romano-Catolice. „Indiferent dacă va fi conservator sau nu, indiferent ce nume va purta, orice papă nou va trebui să dispună de capacitatea de judecată a lui Ioan al 23-lea, şi să recurgă la acest instrument al Conciliului spre a pregăti smerit şi fără aroganţă toate bisericile să se confrunte cu problemele actuale cele mai grave ale omenirii”, e de părere ziarul austriac.

Comentatorii germani salută în genere condamnarea fostului ministru german de interne Manfred Kanther pentru încălcarea legii privind finanţarea partidelor politice. În ciuda faptului că demnitarul creştin-democrat, care a dosit sume mari de bani în bănci elveţiene în folosul formaţiunii sale, nu s-a căpătuit personal din aceste fonduri, o serie de analişti elogiază verdictul, considerînd că nimeni nu poate fi mai presus de lege.

Die Welt din Belin consacră o pagină întreagă acuzelor de corupţie lansate la adresa şefului comisiei europene Barroso, care ar fi profitat de invitaţia şi luxoasa trataţie a unui prieten personal multimiliardar cu puternice legături de afaceri în întreaga Europă. In centrul atenţiei este sejurul lui Barroso la bordul unui iaht al lui Spiro Latsis, unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri europeni. Ziarul berlinez aminteşte că la începutul anilor 90 un fost ministru german a fost forţat să demisioneze din pricina unei afaceri similare.

In fine analiştii germani scot în evidenţă masivele critici la adresa capitalismului formulate de şeful social-democraţilor germani Muentefering. In context ziarul die Welt constată că această ofensivă „anticapitalistă a socialiştilor germani e menită să-i readucă la matcă pe alegătorii pierduţi”, astfel încât social-democraţii să nu piardă la urne, peste câteva săptămâni, şi Renania de Nord Vestfalia, ultimul land controlat în prezent de formaţiunea cancelarului german Gerhard Schroeder.