România în noua ”pace” transatlantică

Inaltii oficiali europeni i-au prezentat lui George Bush un expozeu pe tema a zece subiecte de interes comun. Gerhard Schroder a vorbit despre eforturile diplomatice facute de UE pentru a convinge Iranul sa renunte la planurile nucleare, Tony Blair a prezentat viziunea europeana in privinta solutionarii crizei din Orientul Mijlociu iar primul-ministru olandez, Jan Peter Balkenende a discutat despre eforturile facute in Europa in lupta impotriva terorismului.

In privinta Organizatiei Nord Atlantice, Jacques Chirac a sustinut opinia cancelarului Gerhard Schörder exprimata saptamana trecuta, in acord cu care NATO ar fi o organizatie invechita, care nu ar mai face fata actualelor realitati politice si care ar trebuie inlocuita cu o cooperare directa Uniunea Europeana – Statele Unite. Chirac a afirmat: "Lucrurile evolueaza si fiecare trebuie sa se adapteze la noua situatie. Cancelarul Schorder a facut o propunere pe care eu o sustin".

Jacques Chirac a avut si o intalnire bilaterala cu presedintele Romaniei, Traian Basescu. Liderul de la Cotroceni a remarcat relatia bilaterala franco-romana ca fiind foarte buna fiind prilejuita de "asigurarea presedintelui Jacques Chirac cu privire la sprijinul fara rezerve al Frantei pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana". Presedintele Basescu a mai declarat ca supozitiile conform carora Franta ar fi suparata pe Bucuresti sunt simple speculatii, asigurandu-l in acelasi timp pe omologul sau francez de faptul ca oficialii romani sunt constienti ca numai sprijinul politic nu este suficient. "Batalia pentru integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 se castiga in primul rand acasa pentru ca avem obligatii asumate care nu vor putea fi acoperite numai cu sprjin politic (...) si chiar daca acest lucru s-ar putea intampla, este in interesul Romaniei sa intre pregatita in Uniunea Europeana" a mai declarat Traian Basescu, dupa incheierea intrevederii cu presedintele Frantei, Jacques Chirac.

In privinta summitului NATO ar fi de remarcat, adoptarea declaratiei comune ale celor 26 de state membre care vor participa impreuna la efortul de reconstructie e Irakului. Agenda de lucru a Organizatiei Nord Atlantice a mai cuprins subiecte cum ar consolidarea relatiilor dintre aliati, discutii despre situatia din Afganistan sau din fosta Iugoslavie. Presedintele Romaniei Traian Basescu a adus in discutie mai multe teme, dintre care se remarca cele privind Ucraina si situatia Transnistriei. Cu privire la primul subiect, Traian Basescu a sustinut acordarea unui sprijin puternic si concret Ucrainei si nu doar unul declarativ deoarece sansele lui Viktor Iuscenko in democratizarea tarii sale sunt limitate de aparatul administrativ mostenit din vremea lui Leonid Kucima. In caz contrar, exista riscul ca succesul din alegeri sa fie estompat si chiar anihilat de un sistem care nu este construit in scopul democratizarii tarii.

In privinta Transnistriei, presedintele Basescu a declarat ca prezentat in plenul Consiliului NATO "punctul de vedere romanesc cu privire la pericolul care il prezinta un conflict inghetat cum este cel din Transnistria, aratand in acelasi timp importanta Marii Negre pentru securitatea Uniunii Europene si a NATO. Am aratat ca Marea Neagra este in momentul de fata un pod peste care se tranziteaza droguri, apoi dinspre Marea Neagra si alte zone de conflict spre Orientul Mijlociu – armament si de asemenea, exista un puternic trafic de persoane dinspre tarile fostei Uniuni Sovietice catre Europa".

In concluzie, cele doua summite desfasurate la Bruxelles pe parcusul ultimilor zile, au dezvaluit pe de-o parte, o partiala reconectare politica a Uniunii Europene si a Statelor Unite iar pe de alta parte, mai trebuie remarcat faptul ca, prezenta Romaniei pe scena Organizatiei Nord-Atlantice precum si in cadrul Uniunii Europene, a beneficiat de o tusa conturata cu pragmatism si claritate.