România întinde iarăşi coarda

De ce România este observată cu deosebită atenţie de către Uniunea Europeană? Răspunsul care se face auzit din băncile Parlamentului ţării este stupefiant: fiindcă Bucureştiul nu ar vrea să îngenuncheze în faţa Comisiei Uniunii Europene. Cel puţin aşa crede deputatul Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele grupului parlamentar PNL, citat în cuprinsul unui articol publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG referitor la noua sfidare de către USL a justiţiei, a reglementărilor şi revendicărilor UE de combatere a corupţiei.

Cum era de aşteptat, respingerea de către Senat a solicitării formulate de ANI de încetare a mandatului senatorului Mircea Diaconu după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmase incompatibilitatea acestuia printr-o sentinţă definitivă, nu a rămas lipsită de ecou nici dincolo de frontierele României.

Articolul din ziarul citat deapănă cu acurateţe firul noii isprăvi a guvernului Ponta care întinde astfel din nou, şi mai agresiv, coarda în relaţiile cu Bruxelles-ul. Senatorii care s-au pus în cazul Diaconu de-a curmezişul justiţiei au fost conştienţi că procedînd astfel provoacă un nou conflict cu Uniunea Europeană. Vicepreşedintele Senatului, social-democratul Petru Filip a avertizat în cursul dezbaterilor că respingerea solicitării ANI va declanşa în Europa cele mai rele comentarii.

Ceea ce s-a şi întîmplat mai repede decît şi-ar fi dorit alianţa guvernamentală de la Bucureşti.

În aceeaşi ediţie a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, un comentariu relevă gravitatea incidentului: In noua dispută dintre UE şi coaliţia de guvernămînt a României în cauză se află mult mai mult decît refuzul de a-l demite din Senat pe un politician condamnat în baza unei sentinţe judecătoreşti. Alianţa dintre aşa zişii social-democraţi şi aşa zişii naţional-liberali demonstrează din nou în cazul dat că nu doreşte să combată corupţia şi nici nu doreşte o justiţie independentă.

Editorialistul anticipează o agravare a dificultăţilor pe care Uniunea Europeană la va întîmpina în a cere Bucureştiului respectarea măcar la nivelul standardelor minime a principiilor statului de drept, dacă succesul în alegerile parlamentare din decembrie îi va reveni, aşa cum se prognozează, actualei coaliţii USL. Iar dacă în conflictul cu România, care escaladează politic, Bruxelles-ul nu va recurge la toate mjloacele de care dispune, modelul românesc va face şcoală şi în alte ţări. In Lituania de pildă, unde îşi croieşte drum un conflict între unul din partidele din coaliţia de guvernare şi preşedinta ţării, Grybauskaite, asemănător cu cel din România, din vara acestui an, între USL şi preşedintele Băsescu.

Observată, România mai este şi de cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG care, în ediţia de luni publică un amplu reportaj, presărat cu impresii de drum culese de-a lungul rutei Bucureşti-Braşov, străbătută cu trenul. Traseul parcurs ar oferi replica în oglindă, a unei ţări cu multe probleme dar şi cu multe avantaje.

Tot ziarul elveţian citat, însă în ediţia de sîmbătă, sub semnătura cunoscutului scriitor Jan Koneffke oferă cititorilor o profundă investigaţie a realităţilor şi „mentalului” colectiv ale României, a mecanismelor de interferenţă a realului şi imaginarului pînă şi în viaţa de zi cu zi şi, cum se putea altfel, pînă şi pe scena politică. În această ţară, citadelă a literaturii fantastice, i-a fost dat lui Jan Koneffke să afle că este un agent secret occidental, indică subtitlul articolului ce nu ocoleşte, în final, nici criza politică a verii 2012. În această vară românească am avut impresia că mă aflam într-un coşmar cînd, după cîteva din articolele critice la adresa situaţiei politice a ţării, am fost învinuit de un ziar bucureştean de spionaj occidental, profesia mea de scriitor nefiind decît un camuflaj al adevăratei mele misiuni, aceea de a defăima România în străinătate.

Jan Koneffke, care trăieşte la Viena şi la Bucureşti, conchide cu o foarte inspirată ironie că, după această întîmplare, după această „deconspirare”, a avut impresia că propria sa persoană ar fi ireală.

Nu vă faceţi nici o iluzie în ce mă priveşte – se intitulează un audio-book în care personalităţi marcante ale vieţii publice şi inteletcuale din Germania, între care şi Herta Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, dau glas unor texte semnate de dizidentul chinez Ai Weiwei. Despre această formă de solidaritate cu victimele potentaţilor de la Pekin relatează în ediţia sa de sîmbătă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Dublul disc compact, apărut la editura Hörbuch din Hamburg, este un cutremurător document al opoziţiei politice din China, relevă cotidianul german citat.