1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

„România şi Bulgaria – noi potenţiale pe piaţa comunitară de legume şi fructe”

Ana-Maria Tighineanu7 februarie 2007

Comitetul economic pentru Europa de Sudest a organizat, dimpreună cu Expo Berlin GmbH o serie de prelegeri cu tema „România şi Bulgaria – noi potenţiale pentru piaţa fructiferă comunitară”, care se desfăşoară zilele acestea în cadrul târgului Fruit Logistica 2007. Aderarea României şi Bulgariei la UE oferă întreprinzătorilor germani şi est-europeni şansa exploatării unor noi potenţiale economice, atât în ceea ce priveşte producţia de legume şi fructe, cât şi în plan comercial.

https://p.dw.com/p/B1FT
Imagine: dpa

Tema întrunirii organizată de Comitetul economic pentru Europa de Sudest este potenţialul economic al celor două noi membre ale UE, România şi Bulgaria. La întrebarea, dacă există aspecte neexploatate până acum în relaţiile comerciale ale Germaniei cu cele două ţări est-europene, respectiv de ce este atât de important pentru cooperarea bilaterală, din perspectiva germană, că România şi Bulgaria fac acum parte din marea familie europeană, Michael Harms a afirmat:

„Există cu siguranţă mari potenţiale în ambele ţări, pe care întreprinderile germane le cunosc foarte bine, deoarece ele şi-au îndreptat atenţia către România şi Bulgaria deja în anii 1990 şi au fost deja foarte active în această regiune până în prezent. Cea mai importantă caracteristică a acestor două pieţe, din perspectiva germană, este faptul că sunt pieţe în expansiune – atât în ceea ce priveşte produsul intern brut, cât şi referitor la consumul privat, şi în acest context şi investiţiile germane sporesc în aceste ţări, fapt care aduce cu sine la rândul lui o creştere a importurilor, mai ales din Germania.

Germania va profita de oportunităţile apărute

De aceea cred că vom descoperi în continuare mari potenţiale de creştere în diverse branşe, iar Germania profită foarte mult în acest context. Este vorba de două pieţe care ne sunt foarte apropiate din punct de vedere cultural, pieţe situate de asemenea la o oarecare proximitate de Germania, pieţe care, în cele din urmă, au şi din punct de vedere al tradiţiei inginereşti o relaţie îndelungată cu Germania. De aceea suntem foarte optimişti că vom realiza în continuare mari succese în această regiune”.

La argumentele sceptice în privinţa suprafeţei celor două ţări, în special a Bulgariei, şi la creşterea economică pornită de la un nivel foarte scăzut, Michael harms consideră că luate împreună, România şi Bulgaria oferă totuşi o piaţă cu 30 de milioane de consumatori. Poate că nu este vorba despre o piaţa strategică par excellence pentru economia germană, dar ea reprezintă o completare optimă pentru activităţile economiei germane în Europa.

Alte domenii de interes în noile state membre

„Şi în anumite domenii”, spune Michael Harms, „mă refer la cel energetic de pildă, la infrastructură, la economia alimentară, materiale de construcţii, între timp şi la domeniile tehnologice, cele două ţări reprezintă pieţe foarte interesante. Nici o firmă germană activă în Europa nu-şi poate permite să ignore aceste două pieţe”.

IMM-urile au probleme după integrare

În ceea ce priveşte importanţa esenţială a respectării normelor europene, fapt care defavorizează nenumărate întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) din cele două noi membre ale UE, periclitându-le chiar supravieţuirea economică, directorul general al Comitetul economic pentru Europa de Sudest a afirmat:

„Este limpede că tranziţia şi intrarea pe piaţa comună europeană aduce cu sine şi probleme pentru IMM-urile române şi bulgare, dar cred că dacă e să comparăm avantajele şi dezavantajele, primele prevalează chiar şi în cazul IMM-urilor, deoarece ele au acces la o piaţă mai mare.

Apoi ele sunt nevoite să facă faţă concurenţei şi astfel sunt obligate să-şi să-şi sporească propria performanţă. Mai departe ele pot găsi mult mai uşor parteneri, deci per ansamblu în plan macroeconomic aderarea este profitabilă pentru ele. Apariţia problemelor de adaptare este clară, UE a stabilit în acest sens intervale clare de tranziţie şi cred că trebuie să facem tot posibilul pentru a întări de pildă şi cooperarea la nivelul întreprinderilor medii tocmai pentru a depăşi mai uşor dificultăţile de adaptare”.