România şi emisiile cu efect de seră

Comisia Europeană a cerut României să impună companiilor poluatoare un ritm mai accelerat de reducere a emisiilor de CO2. Pentru anul 2007 plafonul de emisii admise a fost redus cu 10%, iar pentru perioada 2008-2012 cu 20% .

Guvernul României, după cum a declarat ministrul mediului Korodi Attila, a dat Comisia Europeană în judecată şi aşteaptă soluţie în cel mult un an de zile. În opinia autorităţilor de la Bucureşti, CE nu avea dreptul să traseze cote precise, ci doar să aprobe sau să respingă planul naţional. Acum însă, dacă ar fi să aplice deciziile CE, Guvernul de la Bucureşti se află în dificultate, întrucît companiile vizate protestetază, considerînd că decizia anunaţată în octombrie 2007 este o normă retroactivă şi discriminatorie.

Planul acesta etapizat de reducere a emisiilor cu efect de seră (Prima etapă a fost 2005 - 2007, a doua este intre 2008 – 2012, iar a treia perioada va incepe din 2013) se referă la instalaţiile de ardere, la combinatele producătoare de oţel şi materiale feroase, combinatele de ciment, fabricile de ceramică, hîrtie, sticlă şi rafinăriile de petrol. Anii trecuţi, de exemplu, autorităţile de mediu au avut serioase probleme cu o rafinărie deţinută de Petrom-OMV ca şi cu combinatul siderurgic de la Galaţi. În general e vorba de investitori puternici de pe piaţa românească despre care putem presupune că au o oarecare influenţă asupra politicilor guvernamentale.

În orice caz Guvernul de la Bucureşti a procedat cu maximă prudenţă hotărînd să aplice noua măsură proporţional pentru toate companiile. Potrivit declaraţiei unui oficial „pentru fiecare dintre ele reducerea va fi de 10% pentru 2007 şi de 20% pentru perioada 2008-2012". Autorităţile româneşti nu intenţionează, aşadar să aplice cotele de reducere proporţional cu nivelul emisiilor poluante, aşa cum ar fi fost raţional, ci potrivit unei scheme aparent echitabile.

Ministrul Mediului a pus însă problema şi în termenii ei de principiu. El a explicat că Guvernul se teme că va descurajaza planurile de investiţii: “Companiile din România, a spus minstrul Mediului Attila Korodi, se găsesc într-un important proces de retehnologizare după aderarea la Uniunea Europeană, în special cele din domeniul energetic şi industrial. A le forţa şi mai mult înseamnă pierderea capacităţii de dezvoltare". S-a înţeles că România solicită CE să micşoreze exigenţele în materie de mediu, deşi nimeni nu a spus nimic explicit în acest sens.