România a ajuns pe malurile Rinului
1 iunie 2009
Înainte de şedinţele obositoare, parlamentarii din Düsseldorf au ocazia să viseze la o plimbare prin cetăţile medievale Sibiu şi Sighişoara sau la o drumeţie prin Carpaţi. Imaginile din România, şi în special din Sibiu, îi întâmpină la primul etaj al clădirii postmoderne de pe malul Rinului, a cărei arhitectură aminteşte vag de nava spaţială Enterprise din serialele SF. Expoziţia intitulată "România, un peisaj european - Sibiu, Capitală Culturală Europeană 2007" este admirată nu doar de politicieni, ci şi de numeroşii vizitatori ai parlamentului landului Renania de Nord-Vestfalia, care se înghesuie deja dimineaţa la ora opt în faţa porţilor, înarmaţi cu aparate de fotografiat.
Mănăstirile din Bucovina, Delta Dunării, Bucureştiul şi Timişoara sunt doar câteva dintre reperele expoziţiei de fotografii, completate cu texte informaţionale despre diverse aspecte ale culturii româneşti.
Expoziţia este rezultatul colaborării mai multor instituţii din România şi Germania, printre care Muzeul Naţional de Istorie a României de la Bucureşti, Muzeul Etnografic din Braşov, Muzeul Culturilor Europene de la Berlin şi Muzeul Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm.
Regina van Dinther: "Avem multe de învăţat din experienţele Sibiului din 2007"
Vernisajul a avut loc pe 27 mai în prezenţa Reginei van Dinther, preşedinte al parlamentului din Düsseldorf, care a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:
"Am deschis aici la parlamentul din Renania de Nord-Vestfalia o expoziţie dedicată României, şi în special Sibiului. Cred că avem multe de învăţat din experienţele pe care le-a făcut cetatea transilvană în anul în care a fost Capitală Culturală Europeană, mai ales acum când organizăm în landul nostru programul pentru următoarea capitală culturală, în 2010, şi anume Regiunea Ruhr, cu oraşul Essen drept "cap de afiş". Am auzit deja că există planul ca Sibiul să-şi aducă, la rândul lui, o contribuţie la manifestările culturale din Regiunea Ruhr de anul viitor. Cred că cele două regiuni sunt comparabile: atât în cetatea transilvană, cât şi în zona Ruhr convieţuiesc, de mult timp încoace, oameni de origini etnice diferite. Iar această diversitate ar trebui să fie caracteristica cea mai importantă a Europei. Cred că avem misiunea de a le explica cetăţenilor, ce noroc au să trăiască în aceste timpuri, când putem convieţui în Uniunea Europeană cu 27 de state diferite. Astfel, obiectivul principal al iniţiativelor legate de Capitalele Culturale Europene este acela, ca oamenii din state diferite să se întâlnească şi să colaboreze."
Aspectul multiculturalităţii a fost evidenţiat şi de Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, prezent la deschiderea expoziţiei:
"Specific pentru Sibiu şi pentru întreaga zonă din jurul oraşului transilvan este faptul că aici se vorbesc mai multe limbi, există oameni de mai multe confesiuni, şi coabitarea aceasta a fost paşnică în trecut, şi a rămas paşnică şi în prezent. Se remarcă faptul că fiecare comunitate, fiecare grup, încearcă să îşi păstreze identitatea şi reuşeşte acest lucru, ceea ce poate să fie un exemplu pentru Europa."
Lupta împotriva prejudecăţilor legate de România
În acelaţi timp, obiectivul unei astfel de manifestări culturale este combaterea prejudecăţilor, a ţinut să releve Consulul General al României la Bonn, Vlad Vasiliu:
"Expoziţia dedicată României şi peisajului cultural românesc, un peisaj european, şi alăturată peisajului cultural al Sibiului, Capitală Culturală Europeană în 2007, are ca scop nu doar promovarea imaginii României şi a valorilor sale culturale şi spirituale, ci apropierea imaginii României de populaţia germană şi în special evitarea şi combaterea unor stereotipuri, în care, din păcate, cetăţeanul european este din ce în ce mai prins. Este demn de remarcat că nişte studii germane au arătat că 70 la sută din populaţia Republicii Federale nu poate nominaliza complet cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. La nivel european, 80 de procente din cetăţeni consideră că germanul tipic poartă pantaloni scurţi - "Lederhosen", mănâncă mereu cârnaţi ("Weißwurst)" şi bea bere. Ori, această imagine, acest stereotip, nu se potriveşte deloc cu Germania actuală. În acelaşi timp, clişeele pe care cetăţenii Uniunii Europene le asociază cu România şi cetăţeanul român nu pot fi combătute şi înlăturate decât cu asemenea manifestări în care sunt prezentate adevăratele noastre valori culturale şi spirituale."
Autor: Alexandra Sora
Redactor: Vlad Drăghicescu