România aterizează forţat în Uniunea Europeană

Ultimele două capitole de negociere a aderării României la Uniunea Europeană s-au încheiat, în această seară, cu ocazia Conferinţei de aderare România-UE, desfăşurată la Bruxelles. Este vorba despre închiderea, din punct de vedere tehnic, a capitolelor "Justiţie şi Afaceri Interne" şi "Concurenţă". Decizia a fost luată ca urmare a consultărilor purtate la nivel de ambasadori ai statelor membre pe lângă instituţiile comunitare, în urma recomandării Comisiei Europene.

Încheierea celor două capitole restante nu înseamnă că România a şi rezolvat probleme existente. De altfel, au fost enunţate 11 domenii pe care Comisia Europeană le va monitoriza la sânge: şapte la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne şi patru la capitolul Concurenţă. Între acestea, desigur, independenţa justiţiei, continuarea reformei în poliţie, securizarea frontierelor, adoptarea prevederilor din acordurile de la Schengen, combaterea migraţiei ilegale, aplicarea strategiei de lupta împotriva criminalităţii organizate şi, bine înţeles, a celei împotriva corupţiei, pe de o parte, iar pe de alta, reglementarea funcţionării Consilului Concurenţei, întărirea capacităţii administrative în ceea ce priveşte aplicarea legii subvenţiilor de stat şi reducerea cotei de produse siderurgice. România va trebui să rezolve aceste probleme până în primăvară, pentru ca tratatul de aderare să poată fi semnat eventual chiar cu ocazia Zilei Europei, la 9 mai 2005.

Nici în acest moment, însă, nu înseamnă că aderarea, la termenul dorit de Bucureşti, 1 ianuarie 2007, este garantată, pentru că, până în toamna anului viitor, Comisia Europeană va trebui să redacteze un nou raport de monitorizare a României. În cazul în care unul dintre cele 11 domenii va fi identificat de oricare dintre statele membre ca fiind lacunar rezolvat, acesta va fi pus în discuţia Consiliului European. Intervine, în acest moment, o altă clauză decât cea cunoscută, deja, comună României şi Bulgariei. Este vorba despre o clauză specifică celor unsprezece domenii ”de securitate”, suplimentară, care nu se evaluează la fel ca şi clauza de salvgardare aplicată deopotrivă Bucureştilor şi Sofiei (ce implică unanimitatea), ci prin majoritate calificată: dacă două treimi din statele membre acceptă rezultatele României, procesul de integrare va continua conform graficului neoficial convenit. Dacă mai mult de şapte dintre membrii Uniunii sunt de părere că angajamentele asumate de România nu sunt duse la bun sfârşit, admiterea se amână cu un an.

Surse diplomatice ne-au precizat că în vreme ce Germania şi Franţa au presat admiterea simultană a României şi Bulgariei, statele nordice, în special Finlanda (însuşi comisarul pentru Extindere, Olie Rehn, fiind finalndez), au insistat pentru introducerea a cât mai multor clauze care să nu permită admiterea României fără îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse pentru a deveni membru al Uniunii.

România ar fi putut evita, însă, această clauză riscantă dacă ar fi acceptat să încheie cele două capitole în lunile premergătoare datei de 9 mai 2005. Ministrul român de externe, Mircea Geoană, a explicat, fără a fi convingător, că graba cu care Bucureştii au dorit să încheie negocierile s-a datorat intenţiei de a funcţiona în tandem cu Sofia. Reprezentanţi ai Administraţiei de la Bucureşti, prezenţi la Bruxelles, au avertizat că dacă la momentul respectiv nu se vor fi încheiat negocierile cu Uniunea Europeană, România riscă să se integreze odată cu Turcia.

Săptămâna viitoare, la 14 decembrie, cu ocazia reuniunii miniştrilor de externe ai UE, va fi anunţată şi decizia politică, aceasta, ulterior, urmând să fie confirmată la reuniunea Consiliului European, pe 17 decembrie.