România, Europa şi corupţia

Publicaţia săptămânală DIE ZEIT a publicat în penultimul său număr un articol cu titlul: „Între Valahia şi Occident. I se cuvine României un loc în Uniunea Europeană?”. Răspunsul soseşte imediat: „Oraşelor în plină expansiune da, dar zonele rurale mai au nevoie de câteva decenii.” Şi printre oraşele odinioară importante, sunt câteva care nu au prins trenul relansării economice. De pildă Hunedoara. „Oraşul este la fel de sumbru ca şi cetatea sa din vârful dealului, ai cărei pereţi sunt negri ca păcura de la funinginea deceniilor în care a funcţionat combinatul metalurgic”, scrie editorialistul, continuând : „Hunedoara nu este România. Dar ea oferă prilejul de a întreba: Este România pregătită pentru aderarea la UE?”

Un fost ministru român, care doreşte să rămână anonim, zice că nu. În ciuda istoriei de succes a ultimilor 5 ani. Rata de creştere economică a depăşit 5% din anul 2000, în 2004 ea a înregistrat recordul de 8,4%. Rata şomajului de 6,8% este scăzută, iar inflaţia, care odinioară atingea 60% a scăzut de asemenea – sub 10%. Investiţiile străine s-au dublat anul trecut, iar anumite oraşe precum Timişoara, Cluj sau Sibiu, înregistrează un boom economic care ar putea declanşa o criză de personal calificat.

Adevărat, este citat, în continuare, ministrul anonim. Aceste simptome demonstrează însă doar că România se află pe drumul cel bun. Dar nu este nici pe departe pregătită pentru aderare. Performanţele economice ale ţării au reajuns abia în 2003/2004 la nivelul din 1989.

Şi totuşi, se întreabă ziarul ? Majoritatea românilor sunt ferm decişi. Iar „Europa”, relatează editorialistul, este unul din cele două cuvinte, cu care se trezesc dimineaţa cetăţenii români, citându-l astfel pe politologul bucureştean Radu Carp. Al doilea cuvânt? Corupţia. Dar, este citat Adrian Savin, situaţia s-a schimbat şi în această privinţă, de când a preluat ştafeta adversarul declarat al corupţiei, Traian Băsescu. Şi în fond, se întreabă Dirk Rütze, directorul german Camerei de Comerţ Româno-Germane, nu există şi în Germania o tradiţie bine instaurată a corupţiei ? Nu contează, prin urmare, mult mai mult şansa extraordinară pe care o oferă România?

Europa este noul rege al României, declară apoi Adrian Severin. Şi editorialistul confirmă, privind comparativ în ograda vecinilor, proaspeţii membri ai UE, a căror relansare economică a fost, de asemenea, motivată de perspectiva europeană. „Fără aceasta, ţara s-ar afla cu mult în urmă. Fără şansa aderării, România s-ar mobiliza mult mai puţin. Şi, la fel ca celelalte ţări din răsăritul Europei, are şi România nevoie de Bruxelles, de valorile şi regulile Europei, pentru procesul său de tranziţie”.

Ediţia de duminică a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG a publicat săptămâna trecută un articol elogios la adresa oraşului Sibiu şi a primarului său, Klaus Johannis. „Un boom german”, intitulează ziarul editorialul, adăugând: „La Sibiu, investitorii sunt entuziasmaţi, forţele de muncă sunt căutate, iar politicienii sunt iubiţi. Acest oraş se află în România”. Editorialistul schiţează cariera primarului Johannis, sas de origine, carieră care a început la catedra liceului Bruckenthal, mai bine zis – la catedra laboratorului de fizică. Niciodată nu i-a trecut profesorului împătimit prin minte, să-şi părăsească „liceul său” de dragul unei cariere incerte în vest. Rezultatul? Astăzi, liceul Bruckenthal a devenit liceul de elită al regiunii, unde elevii, majoritatea români, sunt admişi cu note peste 9,7. O educaţie de elită în limba germană. Şi, poate că într-o bună zi, a afirmat optimist primarul Johannis, aceşti tineri elevi ai liceului Bruckenthal vor duce mai departe tradiţia germanilor din România. A fi german se poate defini şi prin conştiinţa culturală, nu doar prin genele transmise de la strămoşi.

În cele din urmă, cotidianul regional SÄCHSISCHE ZEITUNG a publicat în ediţia sa de ieri un scurt articol despre şansele României de aderare. Şi aici sunt consemnate, progresele economice înregistrate de România în ultimii ani. „Totul este aranjat pentru aderarea la UE în 2007”, este citat George Cristodorescu, directorul Asociaţiei germane pentru cooperare tehnică (GTZ). „Dar”, continuă el, „pericolul amânării aderării este mare”.

La întrebarea, dacă o întârziere de un an a aderării României la UE ar fi fatală pentru evoluţia economică a ţării, ministrul român al economiei Ioan-Codruţ Şereş, citat de cotidian, a răspuns: „Investitorii străini se pregăteasc încă de pe acum. În aceste condiţii nu putem întârzia. Pe de altă parte”, adăugă el, „guvernul ar avea mai mult timp de pregătire, mai ales în domeniile mediului şi al energiei”.