România nu mai e de mult un paradis fiscal

Reportajul porneşte de la parcul industrial din Jucu, o zonă de care se legau multe speranţe, întrucât urma să devină una dintre cele mai importante din estul Europei. În fapt, a căzut între timp în paragină. "Cu doar un an în urmă producătorul de telefoane mobile Nokia îşi închisese fabrica din Bochum pentru a-şi transfera producţia în România, în apropiere de Cluj. Acesta urma să fie "începutul unui boom economic în România şi în estul Europei". Decizia concernului Nokia a atras şi alţi investitori şi totul promitea într-adevăr să se transforme într-o frumoasă poveste de succes. Apoi a intervenit criza economică mondială. Dar, revelă autoarea articolului, nu doar aceasta i-a îndepărat de investitori. Ci şi, de exemplu infrastrucura, care încă lasă mult de dorit: drumurile, care şi dacă sunt refăcute nu rămân mult timp în bună stare, fiind făcute de mântuială, aeroportul, care, deşi extins, "plesneşte din toate încheieturile chiar şi la un număr de numai 300 de pasageri". Mercedes, se pare că tocmai din cauza stării deplorabile a drumurilor a renunţat la ideea de a-şi înfiinţa hale de producţie în această regiune.

"Românii bine pregătiţi preferă să-şi caute de lucru în străinătate" este, potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, o altă realitate românească, generată de salariile mici". Şi nici pentru investitori România nu mai e atrăgătoare. "România nu mai e de mult un paradis fiscal" - notează ziarul din Frankfurt pe Main - şi adaugă: " România e înglodată în datorii, aşa încât a fost nevoită să apeleze la FMI pentru a i se acorda un credit de miliarde." Şi ce face guvernul? Guvernul " a emis peste 100 de ordonanţe de urgenţă, a introdus impozitul forfetar şi a ridicat pragul fiscal. El verifică strict împărţirea profitului între firmele străine şi sucursalele lor româneşti. Investitorii se plâng că guvernul le stoarce firmele de fonduri. Aprox. 70 la sută dintre firmele mici şi mijlocii nu vor surpavieţui anului 2009". Nadine Oberhuber, autoarea articolului, conchide că boomul economic din răsăritul Europei a luat sfârşit înainte chair de a fi început cu adevărat".

În Germania, Nordwest-Zeitung din Oldenburg se arată optimist în ce priveşte depăşirea actualei crize economice, explicând: "recesiunea durează deja de mai multă vreme decât majoritatea celor din trecut" şi în plus "sprijinul masiv de capital din partea statului acordat branşelor afectate de criză ar trebui să dea roade."

Presa germană îşi îndreaptă atenţia şi asupra aniversării, în aceste zile, a 60 de ani de la fondarea Republicii Federale Germania. Cei "60 de ani de stabilitate şi democraţie", după cum subliniază Wiesbadener Kurier, sunt un "motiv de bucurie şi mândrie pentru germani."

Nürnberger Nachrichten

avertizează că deviza nu ar tebui să fie doar "tot aşa mai departe". "Germania federală are toate motivele să-şi serbeze ziua de naştere", dar - mai spune ziarul - "trebuie ţinut cont şi de viitor", mai cu seamă într-un moment în care "coeziunea socială este sever ameninţată".

Referitor la situaţia din Orientul Apropiat, în contextul recentelor convorbiri dintre preşedintele american Barack Obama şi noul premier israelian Benjamin Netanyahu, cotidianul parizian Le Monde, atrage atenţia asupra importanţei implicării americane în procesul de pace şi a succesului "soluţiei celor două state, propuse de administraţia din Washington". Ziarul aminteşte că, din păcate, "în ultimii 15 ani au existat multe şanse ratate şi înţelegeri nerespectate".

Autor: Medana Weident

Redactor: Petre Iancu