România să nu preseze punctele delicate în relaţia cu Moldova

Chişinăul speră că la începutul primăverii primii cetăţeni moldoveni vor beneficia de acord. Relaţiile moldo-române s-au îmbunătăţit cardinal după schimbarea guvernării în Republica Moldova. Totuşi, experţii în politică externă de la Chişinău cred că România „nu ar trebui să preseze punctele delicate”.

După debarcarea de la putere a Partidului Comuniştilor în Republica Moldova, relaţiile moldo-române au intrat într-o albie firească. Regimul de vize impus cetăţenilor români de vechiul regim comunist al lui Vladimir Voronin a fost anulat din start de noua administraţie de la Chişinău.

Deschiderea unor secţii consulare suplimentare ale României în Republica Moldova nu mai este o problemă. Guvernul moldovean s-a angajat să demoleze, până în luna martie, gardul de sârmă ghimpată de la Prut, instalat de sovietici după ocuparea Basarabiei.

Conform acordului, cetaţenii moldoveni care locuiesc de cel puţin un an în zona frontierei comune vor putea să intre fără vize şi să rămână în zona de frontieră a României pe o perioadă neîntreruptă de trei luni.

Reaşezarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti are loc, însă, cu mai multe bâlbâieli diplomatice. La sfârşitul anului trecut, în preajma sărbătorilor de iarnă, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, anunţa presa că Traian Băsescu va veni la Chişinău la mijlocul lunii ianuarie. MIHAI GHIMPU:

„Am vorbit cu el la telefon... Va veni la mijlocul lunii ianuarie. Acum urmează pe linia protocolului să stabilim”.

A doua zi, şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, a precizat că Traian Băsescu va veni la Chişinău abia la mijlocul lunii februarie.

Conform uzanţelor diplomatice, până atunci, România trebuie să-şi desemneze un ambasador în Republica Moldova, deoarece fostul şef al misiunii diplomatice a fost expulzat la indicaţia liderului comunist, Vladimir Voronin, sub acuzaţia de implicare a României în violenţele stradale din aprilie 2009. Recent, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a desemnat portretul viitorului ambasador al României la Chişinău:

„Vom căuta să propunem o personalitate care să combine sofisticarea diplomatică – e o situaţie geopolitică complicată la Chişinău – cu anvergura intelectuală şi cu capacitatea de a face din Ambasada României din Chişinău un punct de atracţie pentru elitele locale”.

După desemnarea ambasadorului, la sfârşitul acestei luni, urmează să aibă loc vizita la Chişinău a ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. Abia după aceasta, la Chişinău va veni, la mijlocul lui februarie, şi preşedintele Traian Băsescu. Există voci la Chişinău care susţin că, în cadrul acelei vizite, şeful statului român va asista la demararea procedurii de demolare a gardului de sârmă ghimpată de la Prut.

Până aici, în interiorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău nu există divergenţe în ceea ce priveşte restabilirea legăturilor cu România. Acestea se ivesc, însă, imediat ce încep discuţiile asupra subiectelor sensibile - cum ar fi identitatea sau denumirea limbii oficiale.

Recent, la insistenţa liderului PL, Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova, Comisia pentru reforma constituţională a propus modificarea a 69 de articole din Legea Fundamentală, inclusiv schimbarea denumirii limbii oficiale vorbite în Republica Moldova – din moldovenească în română. Primii au reacţionat liderii PD care consideră că problema lingvistică nu trebuie atinsă.

Directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, susţine într-un interviu că „în cadrul coaliţiei de guvernare de la Chişinău sunt viziuni care nu tocmai coincid cu cele ale lui Traian Băsescu”. Bunăoară, „o parte din politicienii Alianţei liberal-democrate consideră că a fi moldovean nu este egal cu a fi român”. În opinia expertului, Bucureştiul trebuie să ţină cont de acest lucru “şi să nu preseze punctele delicate”.

Într-un interviu acordat recent postului moscovit de radio „Eho Moskvî”, ideologul comuniştilor moldoveni, Mark Tkaciuk, a recunoscut că „nu există diferenţe dintre limba română şi cea moldovenească”, dar a precizat că „dacă limba română va fi prevăzută în Constituţie... aceasta va însemna un pas spre unirea Republicii Moldova cu România”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Medana Weident